Un român din patru a îmbrățișat inteligența artificială în fiecare zi, în timp ce 41,6% se mențin la distanță de tehnologie
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VIII-a, realizat în perioada 2-6 martie 2026, un sfert dintre români afirmă că folosesc zilnic platforme, tehnologii sau aplicații bazate pe inteligență artificială. În contrast, 41,6% dintre participanții la sondaj declară că nu utilizează niciodată aceste platforme.
Sondajul relevă că persoanele care afirmă că nu utilizează niciodată platforme, tehnologii sau aplicații bazate pe inteligență artificială sunt, în principal, votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Printre utilizatorii zilnici de inteligență artificială se numără votanții USR, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, dar și locuitorii din Capitală și din urbanul mare.
De asemenea, 24,8% dintre respondenți folosesc inteligența artificială zilnic, 17% de câteva ori pe săptămână, iar 15,7% de câteva ori pe lună. 0,9% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.
Încrederea în rezultatele și informațiile AI
În ceea ce privește încrederea în informațiile oferite de sistemele de inteligență artificială, 2,9% dintre respondenți au declarat că au foarte multă încredere, 21,4% spun că au destul de multă încredere, 44,1% au puțină încredere, iar 26,7% nu au deloc încredere. Ponderea non-răspunsurilor este de 4,9%.
Ce-i drept, votanții PNL și USR, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din Capitală și angajații din sectorul privat au mai multă încredere în informațiile oferite de IA, în timp ce votanții PNL și AUR, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din mediul rural și angajații din sectorul public au mai puțină încredere.
Îngrijorările privind pierderea locului de muncă din cauza IA
Conform sondajului INSCOP, 19,1% dintre români se declară foarte îngrijorați de perspectiva de a-și pierde locul de muncă din cauza platformelor de inteligență artificială, 14,6% sunt destul de îngrijorați, 14,2% sunt destul de puțin îngrijorați, iar 49,4% foarte puțin sau deloc îngrijorați. 2,7% nu știu sau nu răspund.
Sondajul arată că îngrijorările legate de pierderea locului de muncă din cauza IA sunt mai pronunțate în rândul votanților AUR, persoanelor de peste 60 de ani, celor cu educație primară și locuitorilor din mediul rural. În contrast, votanții PNL și USR, bărbații, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din Capitală și din urbanul mare, utilizatorii AI sunt cel mai puțin îngrijorați.
Concluzii
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, subliniază că România este structurată în două lumi digitale distincte: o minoritate urbană, educată și activă, care integrează instrumentele AI în viața cotidiană, și o majoritate care rămâne complet în afara acestui ecosistem. Clivajul de vârstă este central, iar temerile privind pierderea locului de muncă reflectă mai degrabă insecuritatea existentă decât o evaluare directă a riscurilor tehnologice.
Metodologie
Datele au fost culese în perioada 2-6 martie 2026, prin metoda interviului telefonic (CATI), cu un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României, având vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
