Ungaria riscă restituirea a 10 miliarde de euro către Uniunea Europeană
Ungaria se confruntă cu o posibilă obligație de restituire a 10 miliarde de euro primite de la Comisia Europeană în 2023, după ce un avocat general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a recomandat anularea deciziei prin care fondurile au fost deblocate. Această situație intervine într-un moment politic delicat pentru premierul Viktor Orbán, care se află în plină campanie electorală.
Curtea de Justiție analizează o plângere formulată de Parlamentul European, care acuză Comisia că a încălcat propriile reguli atunci când a decis, în decembrie 2023, să deblocheze fondurile pentru Ungaria. Aceste sume fuseseră anterior blocate din cauza preocupărilor legate de respectarea statului de drept.
Avocatul general Tamara Ćapeta a susținut că Bruxelles-ul a aplicat „incorect” condițiile referitoare la statul de drept înainte de a transfera banii către Ungaria. În opinia sa, Comisia nu a realizat o „evaluare adecvată” a reformelor privind independența Curții Supreme din Ungaria și procedura de numire a membrilor Curții Constituționale, aspecte esențiale semnalate de Parlamentul European ca fiind insuficient abordate.
Ćapeta a criticat și lipsa de transparență a Comisiei, subliniind că instituția nu a oferit argumente suficiente pentru deblocarea fondurilor. „Comisia datorează o explicație nu numai Ungariei, ci și cetățenilor UE în general”, a afirmat avocatul general.
Deși avizele avocatului general nu sunt decizii finale, acestea au un impact semnificativ asupra deliberărilor Curții, iar hotărârea finală este așteptată în câteva luni. Dacă CJUE va urma recomandarea avocatului general, Comisia Europeană ar trebui să „solicite înapoierea banilor”. În cazul în care Ungaria nu va restitui suma, Comisia ar putea compensa prin reducerea altor plăți europene la care are dreptul.
Decizia CJUE ar putea crea un precedent important în ceea ce privește marja de apreciere a Comisiei în evaluarea încălcărilor statului de drept de către statele membre, în special în contextul Regulamentului privind dispozițiile comune, care impune condiții stricte legate de drepturile fundamentale și independența justiției pentru acordarea fondurilor UE.
Avizul avocatului general apare într-un moment delicat pentru Viktor Orbán, care se confruntă cu o scădere în sondajele de opinie înainte de alegerile programate în aprilie. Liderii europeni au evitat să exercite presiuni publice asupra Budapestei, temându-se că aceste acțiuni ar putea fi exploatate electoral de guvernul ungar.
Un diplomat al UE a declarat că avizul „nu este ceea ce aveam nevoie” atât de aproape de alegeri. Eurodeputatul ecologist Daniel Freund a calificat avizul drept „o mustrare dură pentru Comisie”, subliniind că, dacă instanța va urma acest raționament, „va marca o victorie pentru statul de drept în Europa”. Acesta a adăugat că eliberarea celor 10 miliarde de euro către guvernul ungar a fost „ilegală și motivată politic”.
Hotărârea finală a CJUE va fi crucială pentru clarificarea relației dintre Bruxelles și Budapesta și pentru modul în care Uniunea Europeană condiționează accesul la fonduri de respectarea valorilor democratice.
