Vâscul – Planta Magică a Sărbătorilor de Iarnă
Vâscul, cunoscut și sub numele de „creanga de aur”, este un simbol al curățeniei spirituale și al dragostei, având un rol important în tradițiile de Crăciun și Anul Nou. Această plantă erbacee semiparazită, care crește pe tulpinile altor plante, este recunoscută ca un simbol al sărbătorilor de iarnă și are legătură cu numeroase obiceiuri populare, cea mai cunoscută fiind sărutul sub vâsc.
Tradiția sărutatului sub vâsc își are originile în festivitățile grecești de Saturnalii și a fost adoptată ulterior în diverse culturi. Conform acestei tradiții, cei care se sărută sub o ramură de vâsc în ziua de Crăciun se vor bucura de fericire și bucurie. De asemenea, în tradiția populară românească, vâscul se pune la uși și feronțele în noaptea Anului Nou pentru a aduce spor în casă și a proteja gospodăria de lucruri necurate.
În secolul al XVIII-lea, vâscul a devenit o decorațiune des întâlnită în casele europene în preajma Crăciunului. Washington Irving, un autor american, a descris această tradiție în anul 1820, evidențiind faptul că băieții aveau privilegiul de a săruta fetele sub vâsc, rupând câte o bobiță la fiecare sărut.
Astfel, vâscul nu este doar o plantă cu aspect decorativ, ci și un simbol al ospitalității, prieteniei și protecției, având conotații profunde în cultura sărbătorilor de iarnă.