Trump și promisiunea de a încheia războiul din Ucraina
Donald Trump, președintele ales, a promis că va pune capăt conflictului din Ucraina până în momentul învestirii sale. Această promisiune îl obligă acum să ia o decizie între diferitele propuneri venite din partea consilierilor săi, toți având un punct comun: o abordare radical diferită față de strategia actuală a președintelui democrat Joe Biden, care susține înarmarea Ucrainei „atât timp cât este necesar”.
Critica adusă lui Biden și viziunea lui Trump
Pe parcursul campaniei pentru Casa Albă, Trump a criticat gestionarea situației din Ucraina de către Biden, susținând că aceasta a crescut riscul declanșării celui de-al Treilea Război Mondial. De asemenea, el a acuzat Kievul că a beneficiat de pe urma Statelor Unite, primind arme în valoare de miliarde de dolari fără costuri. Trump a afirmat că ar putea rezolva rapid conflictul, aducând ambele părți la masa negocierilor, însă nu a detaliat modalitatea prin care intenționează să facă acest lucru.
Planuri de pace neclarificate
Deși Trump a fost reticent în a dezvălui un plan specific de pace, el a menționat că nu poate oferi detalii pentru a-și păstra opțiunile deschise. Consilierii săi au recunoscut că nu au fost prezentate soluții concrete privind modul în care Trump ar putea convinge liderii Rusiei și Ucrainei să negocieze. Deși au fost formulate diverse idei, decizia finală privind tactica diplomatică va reveni exclusiv președintelui ales, în consultare cu consilierii săi de încredere.
Concurența între facțiuni pentru influență
În timpul primului său mandat, Trump a fost influențat de diferite facțiuni care concurează pentru a modela politica externă a republicanului. De exemplu, Mike Pompeo, fostul secretar de Stat, care aspiră acum să conducă Pentagonul, va susține probabil un acord care să nu ofere avantaje semnificative Rusiei. În contrast, alți consilieri, precum Richard Grenell, un posibil candidat pentru conducerea Departamentului de Stat sau pentru funcția de consilier pe probleme de securitate națională, ar putea pune accent pe dorința lui Trump de a încheia rapid războiul, chiar dacă acest lucru ar necesita concesii din partea Ucrainei.
Abordări diferite față de Biden
Toate aceste propuneri se abat de la politica lui Biden, care permite Ucrainei să decidă momentul inițierii negocierilor de pace. În schimb, consilierii lui Trump sugerează o înghețare a conflictului, consolidând astfel controlul Rusiei asupra a aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, și impunerea unor condiții Ucrainei în vederea stabilizării situației.
Propunerea de suspendare a aderării Ucrainei la NATO
În cadrul biroului de tranziție al lui Trump, a fost avansată o idee care nu a fost raportată anterior, propunând suspendarea temporară a încercării Ucrainei de a adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Conform informațiilor furnizate de trei surse apropiate președintelui ales, acest plan ar implica angajamentul Kievului de a nu se alătura NATO timp de cel puțin 20 de ani. În schimb, Statele Unite ar continua să furnizeze Ucrainei arme pentru a descuraja un posibil atac din partea Rusiei.
Zona demilitarizată și supravegherea acesteia
Planul prevede menținerea liniei frontului în aceeași poziție, cu ambele părți convenind asupra unei zone demilitarizate de 1.290 km. Rămâne incert cine ar avea responsabilitatea de a supraveghea această zonă, dar un consilier a menționat că forțele de menținere a păcii nu vor include trupe americane și nu vor fi derivate dintr-o organizație internațională finanțată de SUA, cum ar fi ONU. „Putem oferi instruire și alte forme de suport, dar armamentul va fi european”, a declarat un membru al echipei lui Trump. „Nu vom trimite soldați americani pentru a asigura pacea în Ucraina, iar finanțarea nu va veni din partea noastră. Este mai bine să trimitem trupe din Polonia, Germania, Marea Britanie și Franța”, a adăugat acesta.
Comentariile vicepreședintelui ales
În unele aspecte, această propunere rezonează cu declarațiile vicepreședintelui ales JD Vance, care, în cadrul unui interviu din septembrie, a sugerat că un acord final între Ucraina și Rusia ar putea include o zonă demilitarizată bine fortificată pentru a preveni o nouă invazie rusă. Vance a afirmat că Rusia ar putea păstra teritoriile ocupate, în schimbul neutralității Ucrainei. „Ucraina nu va adera la NATO și nu va face parte din aceste instituții aliate”, a subliniat el în timpul emisiunii „The Shawn Ryan Show”.
Proiecte anterioare și provocările negocierilor
În primele luni ale acestui an, Keith Kellogg și Fred Fleitz, foști membri ai administrației Trump, au propus un plan care prevedea restricționarea furnizării de arme pentru Ucraina până când Kievul ar fi de acord să înceapă negocierile de pace cu Rusia. Deși Ucraina ar putea continua să încerce recucerirea teritoriilor pierdute, acest lucru ar trebui realizat prin intermediul unor negocieri diplomatice.
Obiectivele diferite ale Ucrainei și Rusiei
Este incert care dintre aceste strategii va fi urmat de Trump, fie în totalitate, fie parțial, sau chiar deloc. Totuși, orice inițiativă de a deschide negocierile de pace între Ucraina și Rusia se confruntă cu numeroase obstacole. Ucraina și Rusia au obiective de război profund divergente și o disponibilitate limitată de a le ajusta. În timp ce trupele ruse continuă avansul în Ucraina, Kremlinul a arătat puțină deschidere către negocieri, preferând să escaladeze conflictul prin atacuri hibride în afara frontierelor sale, inclusiv operațiuni de sabotaj în Europa. „Obiectivele operațiunii militare speciale rămân neschimbate și vor fi atinse”, a declarat miercuri Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate rus, pe platforma X, comentând victoria lui Trump în fața vicepreședintelui Kamala Harris.
În plus, este de așteptat o rezistență considerabilă din partea unor aliați NATO, care percep agresiunea Rusiei ca o amenințare serioasă.
Amenințările și Perspectivele Negocierilor în Contextul Războiului din Ucraina
Recent, ministrul de Externe al Finlandei, Elina Valtonen, a subliniat faptul că țările europene percep acțiunile împotriva Ucrainei ca o amenințare directă la adresa securității lor. Deși Valtonen a menționat că nu este la curent cu nicio propunere concretă din partea echipei fostului președinte Trump, a subliniat importanța ca orice negocieri să se desfășoare cu acordul Ucrainei și în condițiile acesteia.
Ucraina, care depinde în mare măsură de sprijinul militar și financiar al Statelor Unite, se confruntă cu provocări în ceea ce privește negocierile. Este posibil ca liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, să fie mai ușor influențat de Trump să negocieze, însă va trebui să ia în considerare reacția publicului său, care percepe cedarea teritoriului ca o formă de capitulare în fața Rusiei.
Trump a afirmat că supraviețuirea Ucrainei este crucială pentru interesele americane, dar a criticat în mod repetat stilul de conducere al lui Zelenski, catalogându-l drept „cel mai mare vânzător”. Această retorică a stârnit îngrijorări în rândul oficialilor de la Kiev, care tem că o administrație Trump ar putea exercita presiuni pentru o soluție favorabilă Rusiei.
Într-o declarație recentă, Zelenski l-a felicitat pe Trump pentru victoria sa și a subliniat întâlnirea pe care au avut-o în luna septembrie la New York, exprimându-și aprecierea pentru abordarea sa de „pace prin forță” în relațiile internaționale. De asemenea, liderul ucrainean a menționat că a avut o discuție telefonică cu Trump, în care ambii lideri au convenit să mențină un dialog activ și să dezvolte cooperarea între țările lor.