Zegrean consideră că solicitarea de amânare a ședinței privind pensiile magistraților este întemeiată
Fostul președinte al Curții Constituționale a României (CCR), Augustin Zegrean, a declarat luni că cererea celor patru judecători constituționali de amânare a dezbaterilor pe noul proiect de reformă a pensiilor magistraților este justificată. Zegrean a explicat că solicitarea este reglementată de Regulamentul de funcționare al CCR, care prevede că orice proiect de lege trebuie să fie însoțit de o notă de fundamentare.
„Orice proiect de lege trebuie să fie însoțit de o notă de fundamentare și în nota de fundamentare se scrie de ce trebuie făcută acea lege, cui folosește, la ce ajută, ce vor să reglementeze. Sunt niște rubrici obligatorii de completat acolo, una dintre ele fiind impactul asupra bugetului, asupra populației, asupra țării. În nota aceasta de fundamentare ei nu au primit informațiile referitoare la impact. Și asta au cerut să le ofere – nota de impact”, a declarat Zegrean.
De asemenea, el a menționat că cererea de amânare este justificată conform legislației, având în vedere că, dacă trei judecători cer amânarea dezbaterilor asupra unui proiect de lege, președintele este obligat să ia act și să ofere un nou termen. „Fie că nu au reușit să studieze din cauza timpului insuficient, fie că mai au nevoie de informații, fie că trebuie să ceară o notă de fundamentare de undeva”, a adăugat Zegrean.
A treia amânare a dezbaterilor
Curtea Constituțională a României a anunțat că deliberările în cazul noului proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților vor continua pe 16 ianuarie, începând cu ora 10:00. Aceasta este a treia oară când instanța constituțională amână luarea unei decizii în acest caz.
Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au părăsit ședința în timpul dezbaterilor de duminică și nu s-au mai prezentat luni. Noul proiect prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat. Premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, deși acesta este consultativ. Judecătorii de la instanța supremă au decis, la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze din nou Curtea Constituțională în legătură cu acest proiect.
Potrivit instanței supreme, legea discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența Justiției și elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați. De asemenea, se susține că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în privința dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situații similare sau analoge.
Judecătorii au mai afirmat că expunerea de motive care însoțește proiectul de lege nu conține nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
