Economistul șef al BNR explică regulile economice ignorate de guvernanți
România se confruntă cu o situație economică delicată, iar economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a subliniat, într-o intervenție rară, cele patru reguli „de bun simț” pe care politicienii le-au încălcat constant. Lazea a prezentat aceste principii în cadrul conferinței anuale a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari, organizată la BNR.
Cele patru reguli încălcate
Conform economistului, prima regulă este să nu trăiești cu mult peste mijloacele disponibile, adică să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma. A doua regulă stipulează că nu ar trebui să crești salariile mai rapid decât crește productivitatea. A treia regulă se referă la faptul că pensiile nu ar trebui să crească mai repede decât salariile care le finanțează, iar a patra regulă indică faptul că cheltuielile permanente, precum salariile sau pensiile, nu ar trebui să fie finanțate din venituri temporare, cum ar fi împrumuturile.
Consecințele ignorării acestor principii
Lazea a explicat că, în realitate, aceste principii au fost ignorate, ceea ce a dus la o normalizare a traiului peste posibilități. De exemplu, deficitul bugetar, care ar trebui să fie menținut sub 3% din PIB, a fost perceput ca un nivel normal, chiar și în anii cu creștere economică slabă. El a subliniat că această abordare a fost susținută de false aserțiuni despre deficit și investiții.
În plus, Lazea a subliniat că orice creștere a salariilor care depășește productivitatea va duce, inevitabil, la inflație, deficit de cont curent sau deprecierea monedei naționale, ceea ce subliniază importanța respectării acestor reguli fundamentale pentru o economie sănătoasă.
Economistul șef al BNR subliniază încălcarea principiilor fundamentale de către guvernanți
Valentin Lazea, economistul șef al BNR, a evidențiat în cadrul unei declarații recente patru reguli esențiale, considerate „de bun simț”, care au fost încălcate de către guvernanți. Aceste principii vizează gestionarea sustenabilă a pensiilor și a bugetului de stat.
Una dintre regulele încălcate se referă la ideea că pensiile nu ar trebui să crească mai rapid decât salariile. Lazea a explicat că, în România, foarte puțini pensionari înțeleg că pensiile actuale sunt finanțate din contribuțiile salariaților de astăzi. Astfel, atunci când actualii salariați devin pensionari, pensiile lor vor fi acoperite de contribuțiile salariaților din acel moment, fără acumulare în conturi individuale.
De asemenea, economistul a subliniat că a fost promovată ideea greșită că pensionarii ar trebui să beneficieze de toate contribuțiile lor. „Acești bani au fost cheltuiți imediat pentru plata pensionarilor de la acel moment”, a precizat el. Lazea a criticat creșterile discreționare ale pensiilor, care au depășit fondurile provenite din contribuțiile de asigurări sociale, menționând că astfel de măsuri au fost justificate prin promisiuni că bugetul poate susține aceste creșteri.
O altă încălcare semnalată de Lazea este finanțarea cheltuielilor permanente din venituri temporare, cum ar fi împrumuturile. El a avertizat că sursele externe pot dispărea oricând, punând astfel în pericol sustenabilitatea pensiilor crescute.
În concluzie, economistul a remarcat că în România, salariile bugetarilor și pensiile reprezintă peste 80% din veniturile fiscale, în condițiile în care veniturile fiscale sunt printre cele mai scăzute din Europa. Orice creștere a pensiilor și salariilor care depășește productivitatea este, în opinia sa, o iluzie în următorii ani.
