Prețul gazelor pe piața liberă comparativ cu cel reglementat
Iarna mai rece și mai lungă din acest an a dus la o scădere semnificativă a volumelor de gaze depozitate, atât în România, cât și în alte state europene. Prețul gazului tranzacționat pe piața spot internă a depășit 210 lei/MWh, reprezentând o creștere de 50% față de aceeași perioadă a anului trecut, când un MWh se tranzacționa cu 140 lei. În plus, acest preț este cu 75% mai mare decât cel reglementat, de 120 lei/MWh, ceea ce a determinat Comisia Europeană să inițieze o procedură de infringement împotriva României.
Impactul asupra companiilor de gaze
Prețul de pe piața liberă este cu 90 de lei/MWh mai mare decât cel reglementat, iar producătorii sunt obligați să livreze gaze la acest preț reglementat până la finalul iernii următoare. Totodată, Comisia Europeană a trimis un aviz motivat României pentru restricționarea libertății producătorilor de gaze în stabilirea prețurilor de vânzare.
Marea victima a acestei discrepanțe între prețurile pieței este compania de stat Romgaz, care trebuie să vândă în 2025 41,1 TWh de gaze la preț reglementat, ceea ce reprezintă 83% din producția sa. De asemenea, se estimează că Romgaz va vinde 85% din gazele sale la acest preț reglementat, ceea ce constituie peste 50% din producția totală a României.
Provocările viitoare în liberalizarea pieței
Diferența semnificativă dintre prețul reglementat și cel de pe piața liberă face ca procesul de liberalizare a pieței gazelor să fie extrem de complicat, întâmpinând opoziție atât din partea opiniei publice, cât și din partea politicienilor și analiștilor. Această situație reflectă o realitate similară cu cea observată pe piața energiei electrice.
Disparitatea Prețurilor Gazelor pe Piața Liberă și Impactul Asupra Romgaz
Prețul gazelor pe piața liberă este cu 66% mai mare decât cel reglementat, ceea ce atrage atenția asupra situației dificile în care se află companiile din domeniu, în special Romgaz. Conform legislației actuale, producătorii sunt obligați să vândă gaze la preț reglementat pentru a acoperi consumul clienților casnici și al producătorilor de energie termică. Această situație a fost extinsă recent până la finalul primului trimestru din anul viitor.
OMV Petrom a raportat că, în primul trimestru al anului, a vândut 3,3 TWh de gaze la preț reglementat, anticipând o scădere a acestei cantități la 2,5 TWh în trimestrul al doilea. Estimările pentru întregul an sugerează o vânzare totală de aproximativ 10 TWh, însă directorul financiar al companiei, Alina Popa, nu a putut oferi cifre exacte pentru începutul anului viitor.
Romgaz, pe de altă parte, se confruntă cu o situație și mai complicată, având obligația de a vinde 41,1 TWh la preț reglementat în 2025, ceea ce reprezintă 83% din producția sa. În primul trimestru, acest procent a fost de 69%, mai bun comparativ cu anul precedent, când 94% din producție a fost vândută la preț reglementat. CEO-ul Romgaz, Răzvan Popescu, a menționat că compania ar putea începe să furnizeze gaze pentru clienții finali casnici la sfârșitul acestui an.
Romgaz subliniază că, deși prețul reglementat este inferior celui de pe piață, companiile beneficiază de avantaje, precum exceptarea veniturilor din vânzările reglementate de impozitul pe veniturile suplimentare. Aceste aspecte complică procesul de liberalizare a pieței gazelor, făcând viitoarele ajustări mai dificile.
Prețul gazelor pe piața liberă și reglementările actuale
Prețul gazelor pe piața liberă din România este cu 2/3 mai mare decât cel reglementat, care este în prezent de 120 lei/MWh, valabil până la 31 martie 2026. Această situație a fost semnalată de Comisia Europeană, care a avertizat că măsurile de reglementare a prețurilor angro denaturează semnalele de preț și afectează funcționarea eficientă a pieței, fiind incompatibile cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale.
Executivul comunitar a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2024, subliniind că reglementările actuale restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor, afectând astfel atât piața internă, cât și consumatorii. În cazul în care România nu va răspunde și nu va lua măsurile necesare în termen de două luni, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Impactul asupra Romgaz și viitorul liberalizării
Romgaz, principalul producător de gaze din România, se află în centrul acestei controverse, fiind considerat principala victimă a acestei reglementări. Liberalizarea pieței gazelor se dovedește a fi o provocare dificilă, în contextul presiunilor exercitate de Comisia Europeană și a condițiilor actuale de piață.
