Numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie în România în 2024
În anul 2024, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie în România a fost de 3,595 milioane, înregistrând o scădere de 375.000 persoane față de anul precedent. Aceasta reprezintă o reducere procentuală de 9,4%, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Estimările arată că 19% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie cu venituri sub pragul stabilit de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. De asemenea, 17,2% din populație a fost afectată de deprivare materială și socială severă.
Rata sărăciei relative a fost de 19% în 2024, în scădere cu 2,1 puncte procentuale față de anul anterior. În rândul femeilor, rata sărăciei a fost ușor mai ridicată, ajungând la 19%, comparativ cu 18,9% în cazul bărbaților. Persoanele cu vârste între 0-17 ani și cele între 18-24 ani au avut cea mai mare incidență a sărăciei, cu 26,2% și respectiv 22,2%.
Transferurile sociale au avut un impact semnificativ în reducerea ratei sărăciei. Fără aceste plăți, 41,4% din populație ar fi fost sub pragul sărăciei relative. Această situație a fost cu atât mai gravă în rândul persoanelor vârstnice, unde 84,8% ar fi fost afectate de sărăcie relativă.
În concluzie, deși numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie a scăzut, provocările rămân semnificative, iar transferurile sociale continuă să joace un rol esențial în sprijinul celor vulnerabili.
Riscul de sărăcie în România în 2022
Anul trecut, în România, 3,595 milioane de persoane se aflau în risc de sărăcie. Această situație reflectă o realitate îngrijorătoare în ceea ce privește condițiile de trai ale populației.
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost semnificativă, afectând un număr considerabil de români. Această statistică sugerează o amploare a problemelor sociale cu care se confruntă țara, subliniind necesitatea unor măsuri eficiente de intervenție.
De asemenea, se observă o disparitate în funcție de sexe, femeile fiind afectate într-o proporție mai mare decât bărbații, iar vârsta joacă un rol important în incidența riscului de sărăcie. Persoanele tinere și cele în vârstă sunt cele mai vulnerabile, având rate de risc de sărăcie semnificativ crescute.
Aceste date evidențiază necesitatea unor strategii de combatere a sărăciei și de sprijin pentru persoanele aflate în dificultate, pentru a îmbunătăți condițiile de viață și a reduce numărul celor afectați de sărăcie în România.
Riscul de sărăcie în România
În anul precedent, România a înregistrat un număr alarmant de 3,595 milioane de persoane aflate în risc de sărăcie. Aceste date subliniază gravitatea situației economice și sociale din țară, cu un impact semnificativ asupra diverselor grupuri demografice.
Din cele 5,3 milioane de persoane afectate de riscul de sărăcie sau excluziune socială, majoritatea (3,595 milioane) se aflau în situația de sărăcie, ceea ce reprezintă cea mai frecventă dintre cele trei categorii analizate. Este important de menționat că 1.789.000 de persoane erau doar în risc de sărăcie, fără a fi afectate de deprivarea materială și socială severă sau de muncă redusă.
Analizând detaliile acestor situații, se observă că 1.294.000 de persoane erau expuse simultan riscului de sărăcie și deprivării materiale și sociale severe, evidențiind astfel complexitatea problemelor cu care se confruntă anumite segmente ale populației. De asemenea, aproximativ 355.000 de persoane au trăit toate cele trei situații de vulnerabilitate.
Distribuția regională a riscului de sărăcie
Riscul de sărăcie nu este distribuit uniform la nivel regional. Cele mai ridicate rate de risc au fost raportate în regiunea Sud-Est, cu 39,7%, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 35,1%. În contrast, regiunea București-Ilfov a avut cea mai mică rată, de doar 12%.
Aceste statistici subliniază necesitatea unor măsuri eficiente pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale în România, având în vedere impactul profund asupra vieții cotidiană a milioane de cetățeni.
