Sfântul Sinod a aprobat canonizarea a 16 femei cu viaţă sfântă
Marţi, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis canonizarea a 16 femei remarcabile, incluzând muceniţe, monahii, soţii de domnitori, mame de sfinţi şi mărturisitoare. Şedinţa a avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub conducerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
Lista celor 16 femei canonizate
Printre femeile canonizate se numără:
- Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soţia Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cunoscută ca Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, cu cinstire în data de 16 august.
- Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (sec. XVIII – 1833), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cu cinstire în data de 12 aprilie.
- Monahia muceniţă Evloghia Ţârlea de la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla (1908-1949), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evloghia, cu cinstire în data de 19 decembrie.
- Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970-2014), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Elisabeta, cu cinstire în data de 5 iunie.
- Monahia Platonida (1487-1554), soţia Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Platonida, cu cinstire în data de 26 septembrie.
- Măndălina Cătălinici (1895-1962), cunoscută ca Sfânta Magdalena de la Mălainiţa, cu cinstire în data de 15 octombrie.
- Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Mavra, cu cinstire în data de 4 mai.
- Schimonahia Nazaria, prima stareţă a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Nazaria, cu cinstire în data de 17 august.
- Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Văratic (1757-1842), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Olimpiada, cu cinstire în data de 17 august.
- Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu, cunoscută ca Sfânta Olimpia din Fărcaşa, cu cinstire în data de 4 iulie.
- Blandina Gobjila (1906-1971), învăţătoare şi deportată în Siberia, cunoscută ca Sfânta Mărturisitoare Blandina, cu cinstire în data de 24 mai.
- Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta), cu cinstire în data de 17 august.
- Anastasia Şaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, cunoscută ca Sfânta Anastasia Şaguna, cu cinstire în data de 1 decembrie.
- Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeţ (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie, cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Filotimia, cu cinstire în data de 6 iulie.
- Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Antonina, cu cinstire în data de 23 decembrie.
- Monahia Matrona Ciupelea, stareţa Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Matrona, cu cinstire în data de 5 mai.
Şedinţa de lucru a Sfântului Sinod va continua şi în ziua de miercuri, 2 iulie.
Sfântul Sinod a aprobat canonizarea a 16 femei cu viaţă sfântă
Sfântul Sinod a decis să canonizeze 16 femei cu o viață dedicată sfințeniei, recunoscând astfel contribuția acestora la spiritualitatea ortodoxă. Printre ele se numără mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare.
Aceste femei au fost exemplare în credința și devotamentul lor, având un impact semnificativ în comunitățile lor. Canonizarea lor reprezintă o celebrare a rolului esențial pe care l-au avut în istoria Bisericii Ortodoxe.
Decizia Sinodului subliniază importanța recunoașterii figurilor feminine în tradiția ortodoxă și oferă un model de urmat pentru credincioși, inspirându-i să urmeze calea sfințeniei.
