Depresia în rândul medicilor și asistentelor medicale din Europa
Conform unui sondaj recent publicat de filiala europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), o treime dintre medicii și asistentele medicale din Europa suferă de depresie. Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, a declarat că „unul din trei medici și asistente medicale raportează simptome de depresie sau anxietate”, subliniind că această rată este de cinci ori mai mare comparativ cu cea a populației generale din Europa.
Un aspect alarmant este că mai mult de unul din zece respondenți s-a gândit să își pună capăt zilelor sau să se rănească. Kluge a descris această situație ca fiind „o povară inacceptabilă pentru cei care au grijă de noi”. Raportul arată că asistentele medicale și femeile medici sunt mai predispuși la depresie și anxietate, în timp ce medicii bărbați sunt mai înclinați să dezvolte dependență de alcool.
Țările cu cele mai mari probleme
Letonia și Polonia se confruntă cu cele mai ridicate niveluri de depresie în rândul lucrătorilor din domeniul sanitar, aproape jumătate dintre respondenți atingând pragul pentru o tulburare depresivă. În contrast, Danemarca și Islanda au cea mai scăzută rată a depresiei, cu aproximativ 15% dintre profesioniști raportând simptome.
Un alt aspect îngrijorător este că o treime dintre medicii și asistentele medicale au fost victime ale intimidărilor sau amenințărilor violente la locul de muncă, cele mai frecvente incidente fiind raportate în Cipru, Grecia și Spania. De asemenea, 10% dintre respondenți au fost victime ale violenței fizice și/sau hărțuirii sexuale în ultimul an.
Necesitatea unor măsuri urgente
Hans Kluge a subliniat că „criza de sănătate mintală în rândul lucrătorilor din domeniul sanitar este o criză de securitate sanitară care amenință integritatea sistemelor noastre de sănătate”. În acest context, OMS propune măsuri precum toleranță zero față de violență și hărțuire în spitale, reformarea programului de lucru și asigurarea accesului la servicii de sănătate mintală confidențiale.
Aceste măsuri sunt esențiale, având în vedere deficitul de lucrători din domeniul sanitar din Europa, cu o estimare de aproape un milion de specialiști care vor lipsi până în 2030. „Nu ne putem permite să-i pierdem din cauza epuizării, disperării sau violenței”, a conchis Kluge.
