Theodor Stolojan: „Deciziile adoptate până acum nu reprezintă o reformă”
Fostul premier Theodor Stolojan a declarat că măsurile luate de Guvernul Bolojan nu constituie o reformă reală, deoarece nu implică regândirea sistemelor. El a subliniat că sancțiunile implementate s-au confruntat cu o „coterie transpartinică” în ceea ce privește reducerea cheltuielilor la nivel local și central.
„Credibilitatea României pe piețele financiare interne și externe depinde de respectarea angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană, care prevede reducerea deficitului bugetar de la peste 9% la 3% sau sub 3% în perioada 2025-2031. Trebuie să reducem deficitul bugetar în mod constant, iar cele trei căi de a realiza acest lucru sunt: prima, accelerarea ritmului de creștere economică; a doua, ajustarea impozitelor; și a treia, punerea în ordine a celor care consumă bani din bugetele țării”, a explicat Stolojan.
Acesta a afirmat că măsurile adoptate până acum nu reprezintă o reformă, ci doar ajustări superficiale. „Reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației publice nu înseamnă reformă. Este o măsură nedurabilă pe termen lung. Dacă nu regândim modul de funcționare al acestor sectoare, presiunea se va acumula și vom ajunge la aceleași rezultate ca înainte”, a adăugat el.
„România, țara formelor fără fond”
Stolojan a evocat o afirmație celebră a lui Titu Maiorescu, spunând că „România e țara formelor fără fond”. El a susținut că, deși au fost adoptate sisteme adaptate pentru democrație și economie de piață, acestea nu funcționează eficient. Un exemplu este sistemul de justiție, care ar trebui să se autoregleze, dar care se confruntă cu probleme serioase de eficiență.
„Am creat un sistem care, în teorie, ar trebui să asigure independența justiției, dar în practică se dovedește a fi ineficient”, a menționat Stolojan, referindu-se la disfuncționalitățile sistemului.
Sisteme funcționale și disfuncționalități
Stolojan a recunoscut că există și sisteme care funcționează bine, precum SMURD sau serviciul de eliberare a pașapoartelor, dar a subliniat că există și exemple de disfuncționalitate. El a menționat că, în sistemul de sănătate, spitalele dotate cu echipamente costisitoare, cum ar fi aparatele de rezonanță magnetică, nu au radiologi care să le utilizeze, ceea ce reprezintă o risipă de resurse.
De asemenea, a adus în discuție compania Transelectrica, care transportă energia electrică. Stolojan a observat că, în momentul în care s-a uitat pe site-ul companiei, România importa 1.000 de megawați de energie electrică, deși o centrală pe gaze naturale care ar fi trebuit să fie operațională din 2019 încă nu funcționează.
