16 „românce cu destine divine” sunt sfințite la Catedrala Patriarhală
Biserica Ortodoxă Română a organizat astăzi ceremonia proclamării generale a canonizării celor 16 românce cu viață sfântă, oficiată de Patriarhul Daniel, la Catedrala Patriarhală. Programul a început la ora 7:45 cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală, inclusiv moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, precum și cele ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală. Acestea au fost așezate în Baldachinul Sfinților pentru a facilita accesul pelerinilor la închinare.
Între orele 8:30 și 12:30, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Spre final, înainte de încheierea Sfintei Liturghii, a avut loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 românce cu viață sfântă.
Cine sunt cele 16 românce cu viață sfântă
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, anul trecut, canonizarea a 16 femei cu viață sfântă, incluzând mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare:
- Maria Brâncoveanu (1661 – 1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, cinstire în data de 16 august;
- Filofteia Antonescu (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), Schimonahia de la Mănăstirea Pasărea, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cinstire în data de 12 aprilie;
- Evloghia Țârlea (1908 – 1949), Monahia muceniță de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești, cinstire în data de 19 decembrie;
- Elisabeta Lazăr (1970 – 2014), Schimonahia de la Mănăstirea Pasărea, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, cinstire în data de 5 iunie;
- Platonida (1487-1554), Monahia, soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, cinstire în data de 26 septembrie;
- Măndălina Cătălinici (1895-1962), cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainița, cinstire în data de 15 octombrie;
- Mavra (sec. XVII-XVIII), Schimonahia de pe muntele Ceahlău, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, cinstire în data de 4 mai;
- Nazaria (1697-1814), Schimonahia, prima stareță a Mănăstirii Văratic, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic, cinstire în data de 17 august;
- Olimpiada (1757-1842), Schimonahia, ctitora Mănăstirii Văratic, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic, cinstire în data de 17 august;
- Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcașa, cinstire în data de 4 iulie;
- Blandina Gobjila (1906-1971), învățătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, cinstire în data de 24 mai;
- Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), Monahia, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu, cinstire în data de 17 august;
- Anastasia Șaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Șaguna, cinstire în data de 1 decembrie;
- Filotimia Manolache (1896-1989), Monahia de la Mănăstirea Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, cinstire în data de 6 iulie;
- Antonina Diaconu (1923-2011), Monahia de la Mănăstirea Tismana, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana, cinstire în data de 23 decembrie;
- Matrona Ciupelea (1852-1935), Monahia, stareța Mănăstirii Hurezi, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, cinstire în data de 5 mai.
