Cum pătrund substanțele interzise în România
România a devenit o piață de consum emergentă pentru droguri, conform raportului de activitate al DIICOT pe anul 2025. Drogurile sunt introduse în țară prin rute comerciale legale, în special prin servicii de curierat internațional sau prin intermediari care profită de mobilitatea ridicată din spațiul comunitar. Anul trecut, autoritățile române au confiscat peste 3 tone de droguri.
Raportul DIICOT subliniază caracterul transnațional al aprovizionării, evidențiind că marile municipii ale României nu sunt doar spații de tranzit, ci și piețe de consum conectate la rețele europene de distribuție a drogurilor. În 2025, au fost trimise în judecată un număr semnificativ de traficanți care aduceau droguri din Europa de Vest, în special din Olanda și Spania, utilizând colete aparent obișnuite. Această schimbare reflectă migrarea traficului de droguri dintr-o activitate total clandestină într-o activitate care folosește infrastructura economică legală.
Fragmentarea rețelelor de distribuție
Rețelele de distribuție s-au fragmentat în grupuri locale mici, în special în orașele cu centre universitare. DIICOT observă că, în aceste zone, există o combinație între grupări structurate și micro-rețele locale, formate din câțiva indivizi care distribuie droguri direct către consumatori. De asemenea, s-a constatat că elevii de liceu ajung să achiziționeze substanțe interzise, motiv pentru care s-a semnat un acord de colaborare cu Inspectoratul Școlar pentru a informa tinerii despre riscurile consumului de droguri.
Tipuri de droguri traficate
În 2025, canabisul rămâne cea mai răspândită substanță, însă s-a înregistrat o creștere a circulației drogurilor de mare risc și a substanțelor psihoactive noi, care sunt adesea comercializate sub false denumiri, cum ar fi cocaina sau MDMA. Această diversificare a tipurilor de droguri reflectă o tendință europeană de orientare către produse noi, mai profitabile, având un impact considerabil asupra sănătății publice.
DIICOT avertizează că abordarea exclusiv punitivă a traficului de droguri este insuficientă. Reprimarea nu poate reduce cererea de droguri în condițiile în care criminalitatea urbană suferă transformări profunde, precum transnaționalizarea și digitalizarea. Este esențial să se adopte o strategie coerentă care tratează traficul de droguri ca o problemă juridică, socială și de sănătate publică.
Capturi semnificative de droguri
În 2025, autoritățile române au confiscat 3.102,47 kilograme de droguri, dintre care 1.090,05 kg erau droguri de mare risc, iar 2.012,42 kg droguri de risc, majoritatea fiind canabis. Au fost ridicate, de asemenea, 53.820 de comprimate, 23,77 litri de substanțe lichide și 3.682 de doze de LSD. În plus, au fost descoperite 2.258 culturi de canabis, cu o masă vegetală totală de 881,02 kg.
Traficul de droguri și substanțe psihoactive noi rămâne o problemă persistentă în România, orașele mari oferind un exemplu relevant de adaptare a piețelor ilegale la globalizare și transformările socio-economice.
