Primăvara: alergii sau răceli? Cum să le deosebești
Odată cu venirea primăverii, alergiile sezoniere devin o preocupare majoră, fiind declanșate de polenul din aer provenit de la copacii înfloriți, flori și alte plante. Simptomele acestor alergii, cum ar fi strănutul frecvent, congestia nazală, mâncărimile sau iritațiile oculare, sunt adesea confundate cu o simplă răceală. Spre deosebire de infecțiile respiratorii, care sunt însoțite frecvent de dureri în gât, febră, frisoane, dureri musculare sau articulare și oboseală, alergiile sezoniere pot persista o perioadă mai lungă și reapar ciclic.
Copiii și tinerii sunt cei mai vulnerabili la alergiile sezoniere, din cauza unui sistem imunitar mai reactiv. Predispoziția la alergii este influențată de factori genetici, iar dacă unul dintre părinți este alergic, copiii au un risc estimat de 30-40% de a dezvolta reacții similare, risc ce poate crește până la 60-70% dacă ambii părinți suferă de alergii. Prezența dermatitei atopice în copilărie poate, de asemenea, să crească riscul altor afecțiuni alergice, precum rinita alergică sau astmul.
Alergiile de primăvară sunt reacții exagerate ale sistemului imunitar la polen, manifestându-se prin strănuturi frecvente, senzație de mâncărime, secreții apoase, nas înfundat, ochi iritați, lacrimare abundentă și roșeață. În cazuri mai grave, pot apărea crize de astm alergic, tuse persistentă, dificultăți de respirație și senzație de sufocare, situații în care este necesar consultul unui medic alergolog.
Persoanele predispuse la alergii sezoniere sunt sfătuite să urmărească nivelul de polen din aer și să-și limiteze activitățile în aer liber în zilele cu concentrații ridicate de polen, care sunt mai mari dimineața, între orele 6:00 și 10:00, precum și în zilele uscate și vântoase. Este recomandat să poarte ochelari de soare și măști de protecție, iar la întoarcerea acasă să-și schimbe hainele și să facă duș. Spălarea părului seara poate reduce contactul cu particulele alergene, iar rufele ar trebui uscate în interior, cu feronerie închisă în perioadele cu nivel ridicat de polen. Aerisirea este indicată seara sau după ploaie.
În ceea ce privește tratamentul, opțiunile cele mai frecvent utilizate includ antihistaminicele orale, spray-uri nazale, picături oftalmice și inhalații, care pot reduce temporar manifestările neplăcute. Totuși, efectele dispar, de regulă, odată cu întreruperea tratamentului. Imunoterapia alergenică, cunoscută și sub denumirea de desensibilizare sau „vaccin pentru alergie”, este singura metodă care intervine asupra cauzei alergiei. Aceasta este disponibilă și în România, sub formă de picături administrate sublingual sau, mai recent, sub formă de tablete, fiind eficientă în cazul sensibilității la polenul arborilor și gramineelor, ambrozie, acarieni și alergiile provocate de animalele de companie, oferind o soluție terapeutică pe termen lung.
