Bolile cardiovasculare – o provocare majoră pentru sănătate
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România și în Europa, fiind responsabile de aproape jumătate din mortalitatea generală. Majoritatea acestor afecțiuni sunt previzibile, iar o proporție semnificativă a infarctelor miocardice și a accidentelor vasculare cerebrale premature ar putea fi evitată prin controlul adecvat al factorilor de risc.
Prevenția – cheia sănătății cardiovasculare
Prevenția primară se concentrează pe persoanele sănătoase, având ca scop evitarea primului eveniment cardiac. În contrast, prevenția secundară intervine după apariția unui infarct, a unui accident vascular cerebral sau a diagnosticului de boală coronariană, având ca obiectiv prevenirea recidivelor. Instrumentele utilizate în ambele tipuri de prevenție sunt similare, însă intensitatea țintelor terapeutice variază.
Factorii de risc modificabili
Factorii de risc modificabili includ: hipertensiunea arterială, valorile ridicate ale LDL-colesterolului, fumatul, diabetul zaharat, obezitatea abdominală, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, stresul cronic și somnul insuficient. De asemenea, vârsta, sexul masculin și istoricul familial de boală precoce sunt factori care nu pot fi schimbați, dar necesită o atenție sporită.
Evaluarea riscului cardiovascular
Evaluarea riscului cardiovascular nu se face „din ochi”. Ghidurile europene recomandă utilizarea unor scoruri validate, precum SCORE2, care estimează probabilitatea unui eveniment cardiovascular în următorii zece ani. După vârsta de 40 de ani (sau mai devreme, în cazul unor cazuri familiale), este esențial un control periodic care să includă tensiunea arterială, profilul lipidic, glicemia à jeun și o electrocardiogramă.
Recomandări pentru un stil de viață sănătos
Recomandările practice se concentrează pe câteva aspecte esențiale. Alimentația de tip mediteranean, bazată pe legume, fructe, cereale integrale, pește și ulei de măsline, cu un consum de sare sub 5 g pe zi, este cea mai bine documentată. Este recomandată, de asemenea, realizarea a minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau 75 de minute de intensitate crescută.
Renunțarea la fumat, inclusiv la expunerea pasivă, aduce beneficii vizibile încă din primele luni. Tensiunea arterială ar trebui menținută sub 140/90 mmHg, cu ținte mai stricte pentru pacienții cu risc înalt, iar greutatea corporală și circumferința abdominală trebuie monitorizate constant.
Importanța obiceiurilor sănătoase pe termen lung
Schimbările radicale, menținute doar câteva săptămâni, sunt adesea insuficiente. Este esențial să se dezvolte obiceiuri mici, dar durabile, păstrate pe termen lung. Discuțiile cu medicul de familie sau cu un cardiolog pot transforma aceste recomandări generale într-un plan personalizat pentru fiecare pacient.
