Restricționarea accesului minorilor pe platformele sociale
Conform unui sondaj realizat de INSCOP Research între 2 și 6 martie 2026, două treimi dintre români susțin stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețele sociale. Rezultatele arată că 65,4% dintre respondenți sunt total de acord cu această idee, 16,7% sunt oarecum de acord, 3,6% sunt oarecum împotrivă, iar 12,2% se opun total. Un procent de 2,1% dintre respondenți nu au știut sau nu au răspuns.
Persoanele care susțin stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețele sociale includ în special votanții USR, cei cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din mediul urban mare. În contrast, persoanele cu educație primară și locuitorii din Capitală sunt mai reticente la această idee.
Vârsta minimă propusă pentru accesul minorilor
Dintre respondenții care sunt de acord cu stabilirea unei vârste minime legale, 27,7% consideră că aceasta ar trebui să fie de 16 ani, 17,2% indică vârsta de 18 ani, 16,6% propun vârsta de 14 ani, iar 8,3% consideră că vârsta minimă ar trebui să fie de 15 ani. Votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară și angajații din mediul privat sunt cei care susțin cel mai mult vârsta de 16 ani. De cealaltă parte, votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație primară preferă ca vârsta minimă să fie de 18 ani. Tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul public consideră mai des că vârsta minimă ar trebui să fie de 14 ani.
Percepția vulnerabilității minorilor
Studiul a mai relevat că 48,6% dintre respondenți consideră că minorii sunt cel mai vulnerabil grup în utilizarea rețelelor sociale. 26,2% consideră că întreaga populație este vulnerabilă, 12,1% indică persoanele vârstnice, iar 8,1% persoanele cu studii primare. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,9%. Votanții PNL și AUR, persoanele sub 30 de ani și cei cu educație superioară sunt cei care cred că minorii sunt cel mai vulnerabil grup. În schimb, votanții PSD și persoanele cu educație primară consideră că întreaga populație este vulnerabilă. De asemenea, votanții PSD și locuitorii din București cred că persoanele vârstnice reprezintă grupul cel mai vulnerabil.
Implicații ale rezultatelor sondajului
Sprijinul ridicat pentru introducerea unei vârste minime sugerează o legitimitate socială solidă pentru intervenția statului în protejarea minorilor în spațiul digital. Cu toate acestea, diferențele de opinie privind nivelul de restricție arată că societatea nu a stabilit un reper comun privind vârsta adecvată pentru accesul minorilor. Percepția că minorii sunt cei mai vulnerabili subliniază necesitatea reglementărilor, dar extinderea acestei vulnerabilități către alte grupuri sugerează o preocupare mai largă față de efectele rețelelor sociale.
