Senatul a respins propunerea de eliminare a interdicțiilor pentru organizațiile fasciste
Senatul a respins, în ședința din 20 mai, proiectul care propune anularea legilor ce interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de infracțiuni împotriva omenirii. Din 98 de senatori prezenți, 63 au votat pentru respingerea proiectului, 20 s-au abținut, iar 15 au votat în favoarea inițiativei legislative.
Proiectul de lege, care vizează „legitimitatea apărării intereselor naționale ale României”, a fost semnat de parlamentari de la AUR, SOS, POT și PACE. Inițiatorii propun abrogarea mai multor legi, inclusiv Legea nr. 107/2006, O.U.G. nr. 31/2002, Legea nr. 217/2015, Legea nr. 157/2018 și Legea nr. 241/2025, care interzic și sancționează organizațiile, simbolurile și propaganda fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime de război sau împotriva umanității.
Proiectul a generat reacții puternice în spațiul public, având în vedere că, în Comisia pentru Drepturile Omului a Senatului, senatorii au decis să îl avizeze favorabil, raportul fiind adoptat și cu voturile PSD. După votul din plenul Senatului, proiectul va ajunge la Camera Deputaților.
Inițiatorii proiectului susțin că acesta este necesar pentru protejarea „libertății de exprimare”. Aceștia argumentează că „sub presiunea unor curente legislative și administrative excesiv de restrictive, spațiul libertății de exprimare, al libertății de conștiință și al libertății de asociere a fost adesea supus unor interpretări care au generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică”.
Cu toate acestea, dreptul la liberă exprimare are limite, așa cum subliniază judecătorii în cazuri legate de propagandă antisemită. De exemplu, un simpatizant legionar a fost condamnat la un an de închisoare pentru incitarea la ură față de evrei și pentru propagandă legionară pe rețelele de socializare. Judecătorii au argumentat că acest drept nu este absolut și trebuie exercitat în limitele drepturilor celorlalți cetățeni, cum ar fi dreptul la demnitate.