Finanțarea partidelor: Propagandă sau manipulare în era digitală?
Finanțarea partidelor politice, modul în care sunt cheltuite subvențiile de la stat și campaniile agresive de pe marile platforme online rămân teme sensibile în spațiul public. Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a recunoscut că nici România, nici celelalte state europene nu au găsit un mecanism eficient pentru a controla finanțările ilegale și dezinformarea din mediul virtual. AEP a explicat că instituțiile europene și statele membre sunt în căutarea unor soluții juridice și tehnice pentru a reglementa propaganda politică și publicitatea electorală online.
„Trebuie spus că nici statul român, nici alte state care s-au confruntat cu probleme de același tip nu au pus la punct un sistem foarte bine dezvoltat, care să poată preveni finanțările ilegale sau să stopeze conținutul fals. Nici măcar la nivel european nu există, în acest moment, suficientă reglementare, proceduri și expertiză practică în gestionarea unor probleme atât de complexe”, a declarat Adrian Țuțuianu.
Discuțiile privind noile reguli pentru publicitatea politică online au loc aproape săptămânal cu reprezentanții Comisiei Europene, iar miza o reprezintă aplicarea corectă a Regulamentului european 900/2024, care reglementează transparența și publicitatea politică. „Încă bâjbâim, încă nu s-a găsit formula cea mai bună pentru a răspunde acestor provocări. Dintr-o analiză făcută de Comisia Europeană rezultă că doar opt sau nouă state au adoptat niște reglementări, dar care nu sunt suficiente”, a adăugat președintele AEP.
Apărarea subvențiilor partidelor de la stat
Subvențiile acordate partidelor politice au stârnit controverse, în special din cauza sumelor mari direcționate către presă și propagandă. Adrian Țuțuianu susține că finanțarea publică este esențială, deoarece a redus dependența partidelor de „banii negri” și de interesele unor finanțatori privați. „O spun de la început, am o experiență politică consistentă și cred că acest lucru a ajutat la eliminarea unor factori de corupție pe care îi regăseam în toate campaniile electorale”, afirmă șeful AEP.
Totuși, el recunoaște că există probleme legate de valoarea subvenției în anii fără alegeri și de lipsa de transparență. „AEP verifică modul în care s-au utilizat subvențiile. Acolo unde am constatat nereguli, am aplicat sancțiuni, am dispus confiscări – și sunt confiscări foarte mari la unele partide politice”, a explicat Țuțuianu.
Transparența contractelor partidelor
Adrian Țuțuianu a subliniat că AEP susține transparența totală, însă modificările legislative depind exclusiv de Parlament. „Suntem pentru transparență. Nu este doar problema contractelor de publicitate. Sunt foarte multe solicitări de informații de interes public legate de donațiile primite de candidați, în special de actualul președinte al României. Cred că avem 50-60 de solicitări legate de aceste informații”, a spus șeful AEP.
El a atras atenția asupra unei portițe legale folosite de unii donatori pentru a rămâne în anonimat sau pentru a evita birocrația. Legea obligă ca donațiile care depășesc un anumit plafon să fie înregistrate prin act autentic notarial, iar unii donatori „fărâmițează” sumele mari în tranzacții mici, pentru a ocoli această regulă. „Pe platformele utilizate astăzi, unii au împărțit sumele și au plătit în fiecare zi în așa fel încât fiecare plată să fie sub plafonul prevăzut de lege”, a avertizat Țuțuianu.
Scopul legii este prevenirea situațiilor în care grupuri de interese sau persoane influente „cumpără” influență politică. „Legiuitorul urmărește ca un partid să nu fie controlat de anumite entități care să influențeze ulterior politicile publice”, a conchis președintele AEP.
Subvențiile acordate partidelor politice din bani publici au crescut semnificativ în ultimii ani, depășind constant pragul de 200 de milioane de lei. În 2024, subvențiile au fost printre cele mai mari de până acum, iar pentru 2025 bugetul alocat partidelor a rămas la un nivel ridicat, chiar dacă a fost redus ulterior cu aproximativ 10%.
