ICCJ a înaintat CCR o solicitare privind revizuirea modificărilor în legislația penală
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis vineri, 22 mai 2026, sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) cu privire la modificările aduse Codului de procedură penală, adoptate recent de Parlament. Aceste modificări introduc o procedură accelerată în faza de cameră preliminară a proceselor penale. Decizia a fost luată în cadrul Secțiilor Unite ale Instanței supreme, convocată de președinta ICCJ, Lia Savonea, pentru a analiza oportunitatea atacării legii la CCR.
Conform unui comunicat al ICCJ, hotărârea de sesizare a fost adoptată cu participarea a 96 de judecători, respectându-se cvorumul legal. Legea contestată, pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026), introduce o procedură accelerată în camera preliminară, stabilind că această etapă procesuală trebuie finalizată în maximum 60 de zile de la înregistrarea dosarului în instanță.
Printre modificările introduse se numără stabilirea de termene succesive, iar după primul termen, părțile nu vor mai fi citate, având obligația de a urmări singure evoluția dosarului. Termenele în camera preliminară vor fi, de regulă, stabilite în zile consecutive, iar intervalul dintre acestea nu va putea depăși șapte zile, cu excepția unor situații justificate.
ICCJ susține că noile prevederi sunt neconstituționale, deoarece afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților. Instanța invocă încălcarea mai multor articole din Constituție, inclusiv cele referitoare la legalitate, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și înfăptuirea justiției.
Una dintre criticile formulate de ICCJ se referă la posibilitatea reunirii și disjungerii cauzelor în faza de cameră preliminară. Judecătorii susțin că noua reglementare nu se corelează cu arhitectura actuală a procesului penal și obligă judecătorul de cameră preliminară să analizeze indirect fondul cauzei, deși atribuțiile sale sunt limitate la verificarea legalității urmăririi penale. ICCJ avertizează că astfel pot apărea blocaje practice, cum ar fi restituirea cauzelor la parchet sau soluții contradictorii.
O altă critică majoră se referă la eliminarea obligației de citare a părților la termenele ulterioare din camera preliminară. Conform noii legi, după primul termen, părțile și persoanele vătămate trebuie să urmărească parcursul dosarului fără a primi noi citații. ICCJ consideră că această măsură este vagă și afectează dreptul la apărare, în special pentru persoanele vulnerabile.
ICCJ contestă și prevederea care conferă „autoritate de lucru judecat” concluziilor judecătorului de cameră preliminară privind legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală. Această soluție contrazice jurisprudența CCR și limitează capacitatea instanței de fond de a analiza legalitatea probelor obținute nelegal sau neloial.
Sesizarea urmează să fie analizată de Curtea Constituțională a României înainte ca legea să poată fi promulgată.
