Nicușor Dan contestă la CCR consultarea psihologului pentru copii fără consimțământul părinților
Președintele Nicușor Dan a trimis, joi, Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Această lege prevede că participarea copilului la consilierea psihologică devine obligatorie prin efectul legii, fără a mai fi necesar acordul părinților.
Legea modifică articolele relevante din Legea nr. 272/2004, inclusiv: (i) art. 84 alin. (4) și (5), care obligă la consilierea psihologică a copilului fără acord parental; (ii) art. 84 alin. (6), care sancționează părinții sau reprezentantul legal pentru nerespectarea acestei obligații; (iii) art. 86, care extinde criteriile de plasament în servicii rezidențiale pentru copiii care au săvârșit fapte penale fără răspundere penală.
Nicușor Dan afirmă că legea a fost adoptată cu încălcarea mai multor articole din Constituția României, inclusiv art. 1 alin. (5), art. 23 alin. (1) și alin. (12), art. 26 alin. (1), art. 48, art. 49 alin. (1), art. 53 și art. 147 alin. (4). El subliniază o contradicție internă în textul legii: în timp ce art. 84 alin. (3) obligă doar părinții la consiliere, norma de incriminare extinde sancțiunea și asupra reprezentantului legal fără o modificare prealabilă a normei de bază.
Președintele argumentează că legea impune o obligație exclusiv în sarcina copilului, fără a menționa responsabilitatea părinților sau a reprezentantului legal. De asemenea, el subliniază că elementul material al infracțiunii imputat părinților nu este definit clar în textul legii, ceea ce contravine exigențelor de claritate și coerență normativă.
Dan mai atrage atenția asupra incriminării unui minor care nu răspunde penal, ceea ce contravine prevederilor constituționale. Legea modificată elimină condiția acordului părinților pentru participarea copilului la consilierea psihologică, creând astfel o anomalie juridică.
În plus, el evidențiază faptul că legea nu prevede nicio evaluare a comportamentului familial înainte de a impune măsuri precum plasamentul rezidențial, extinzând astfel aceste măsuri fără a distinge între gravitatea faptelor săvârșite de copii. Nicușor Dan concluzionează că această abordare depășește scopul legitim al legii și nu respectă obligațiile constituționale de protecție a copiilor.