Analiza europeană: România se confruntă cu dificultăți în gestionarea fondurilor publice, a impozitării și eficienței investițiilor
Comisia Europeană a publicat un raport recent privind România, subliniind că, deși măsurile de austeritate au contribuit la reducerea deficitului, problemele legate de finanțele publice persistă. Autoritățile europene atrag atenția asupra colectării slabe a taxelor, în special a TVA, și asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici.
Deficitul rămâne „extrem de ridicat”
Raportul, publicat pe 3 iunie, indică faptul că măsurile fiscale adoptate în ultima perioadă au dus la o scădere a deficitului bugetar. Acesta a atins 9,3% din PIB în 2024, scăzând la 7,9% din PIB în 2025, cu estimări de 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027. Această reducere a fost realizată prin pachete ample de consolidare fiscală adoptate în a doua jumătate a anului 2025 și printr-un control mai strict al cheltuielilor. Cu toate acestea, deficitul rămâne considerat „extrem de ridicat”.
Datoria publică în creștere
Raportul menționează, de asemenea, că datoria publică a României ar putea atinge un nivel record, estimându-se că va depăși 60% din PIB în 2026 și va continua să crească în 2027. Datoria publică a crescut de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% în 2025, în principal din cauza deficitelor mari. Se preconizează că datoria guvernamentală va ajunge la 61,6% din PIB în 2026 și la 63,4% în 2027.
Calitatea finanțelor publice și slaba colectare a taxelor
Calitatea finanțelor publice rămâne o preocupare majoră. Raportul arată că deficitul bugetar a fost redus prin înghețări de salarii și pensii, însă autoritățile de la București trebuie să îmbunătățească colectarea veniturilor la bugetul de stat. Veniturile fiscale totale în 2024 au reprezentat 27,9% din PIB, un nivel semnificativ sub media Uniunii Europene de 39,4%. Această diferență este evidentă în cazul taxării muncii, deși ponderea contribuțiilor de asigurări sociale este mai apropiată de media europeană.
Taxarea muncii și povara fiscală
România are un sistem de impozitare bazat pe cotă unică, combinat cu contribuții sociale ridicate, ceea ce conduce la un nivel foarte ridicat al poverii fiscale, în special pentru persoanele cu venituri mici. De exemplu, pentru o persoană care câștigă 50% din salariul mediu, povara fiscală pe muncă ajunge la 41,7%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, comparativ cu media UE de 31,6%. Această situație poate afecta negativ participarea pe piața muncii și perspectivele de angajare ale persoanelor cu venituri reduse.
Semne de întrebare privind calitatea investițiilor
Deși investițiile publice au atins un nivel ridicat în 2025, există îngrijorări cu privire la calitatea acestora. Planificarea investițiilor pe termen lung este realizată în principal de ministerele de linie, cu o coordonare limitată între sectoare. Evaluările după finalizarea proiectelor privind eficiența și eficiența investițiilor sunt rare și nu sunt integrate în mod sistematic în procesele viitoare de planificare, ceea ce face ca lecțiile învățate din proiectele deja implementate să fie folosite insuficient.
În concluzie, Comisia Europeană subliniază că România are nevoie de o reformă a salarizării publice, care să asigure o mai mare echitate și să contribuie la eforturile de consolidare fiscală.
