Reducerea deficitului bugetar și creșterea investițiilor
Deficitul bugetului general consolidat a atins 78,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,82% din PIB, în primele nouă luni din 2026, comparativ cu 5,35% în aceeași perioadă a anului trecut, conform Ministerului Finanțelor. În același interval, investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, ajungând la aproape 108 miliarde de lei. Cheltuielile totale au depășit 600 de miliarde de lei, iar costurile cu dobânzile au crescut la 50,63 miliarde de lei.
Comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut, deficitul s-a redus cu 1,53 puncte procentuale din PIB. Investițiile publice au crescut cu 25,17 miliarde de lei, atingând 107,77 miliarde de lei. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că reducerea deficitului a fost însoțită de majorarea investițiilor, subliniind că disciplina bugetară trebuie să meargă mână în mână cu dezvoltarea. Nazare a declarat că „este dovada că disciplina bugetară și dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivă, una fără cealaltă nu poate fi sustenabilă”. El a adăugat că România trebuie să evalueze rezultatele concrete ale investițiilor și să evite asumarea unor cheltuieli fără surse clare de finanțare, subliniind că procesul de consolidare fiscală trebuie să continue și în 2027.
Creșterea veniturilor bugetare
Veniturile totale au crescut cu 11,8%, însumând 522,07 miliarde de lei în primele nouă luni, iar ca pondere în PIB, acestea au urcat de la 24,4% la 25,4%. Încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8%, iar contribuțiile de asigurări au totalizat 165,40 miliarde de lei, cu 6,8% mai mult decât anul precedent.
Veniturile din impozitul pe profit au însumat 30,13 miliarde de lei, cu 8,7% mai mult, iar încasările nete din TVA au ajuns la 18,27 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 24,8% față de primele nouă luni din 2025. Ministerul a specificat că evoluția a fost influențată de modificarea cotelor de TVA prevăzută de Legea nr. 141/2025.
De asemenea, veniturile din accize au crescut cu 2,4%, până la 36,55 miliarde de lei, iar încasările din impozite și taxe pe proprietate au urcat cu 29,9%, la 11,80 miliarde de lei. Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au totalizat 48,79 miliarde de lei, în creștere cu 39,3% față de perioada similară a anului trecut.
Cheltuielile bugetului
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost de 600,59 miliarde de lei, cu o creștere nominală de 5,5% față de primele nouă luni din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 29,7% la 29,2%. Cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde de lei, în scădere față de anul precedent, datorită reducerii unor sporuri pentru anumite categorii de angajați din sectorul public.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, ajungând la 77,34 miliarde de lei, iar cheltuielile cu dobânzile au crescut la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în primele nouă luni din 2025, reprezentând 2,5% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 187,93 miliarde de lei, un nivel similar cu cel din perioada corespunzătoare a anului trecut.
Investițiile publice
Investițiile publice au crescut de la 82,62 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025 la 107,77 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026. O parte importantă a sumelor a fost destinată proiectelor finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministrul Nazare a insistat asupra importanței monitorizării rezultatelor efective ale investițiilor, nu doar asupra valorii fondurilor atrase.
Finanțarea din PNRR
Până în prezent, România a încasat 13,27 miliarde de euro din PNRR, aproximativ două treimi din valoarea totală a planului, sumă care include 8,95 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR, din care 2,08 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul 5, aflată în evaluarea Comisiei Europene, și 4,35 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul 6, ultima cerere depusă la 30 septembrie 2026.
Ministerul Finanțelor a precizat că o decizie a Comisiei Europene privind cererea de plată numărul 5 este așteptată până la 20 noiembrie 2026. Ținta de deficit bugetar pentru întregul an 2026 este de 6,2% din PIB, iar Ministerul susține că ajustarea fiscală trebuie să continue și în anul următor.
