Reducerea consumului de energie electrică, insuficientă pentru a acoperi deficitul
Reducerea voluntară a consumului de energie electrică ar putea aduce cel mult 100-200 MW, ceea ce este insuficient pentru a acoperi un posibil deficit de până la 2.500 MW în orele de vârf, afirmă președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. România se află în stare de alertă energetică, iar Guvernul solicită responsabilitate voluntară din partea companiilor, instituțiilor și populației.
Chisăliță subliniază că Guvernul cere companiilor să își oprească producția, să nu își încaseze profitul și să suporte penalitățile pentru comenzile nelivrate, în condițiile în care energia electrică este deja foarte scumpă în România. El precizează că, în prezent, România importă aproximativ 1.700 MW în orele de seară, iar în cazul în care s-ar opri și a doua unitate de la Cernavodă, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW.
De asemenea, Chisăliță menționează că seceta afectează și statele vecine, ceea ce face incertă disponibilitatea energiei necesare la frontieră în orele critice. În fața acestui deficit, Guvernul se bazează pe reducerea voluntară a consumului, dar acest tip de voluntariat are o limită, având în vedere costurile economice implicate.
„O fabrică nu este un bec pe care îl stingi și îl aprinzi la ora dorită. Există cicluri tehnologice și procese care nu pot fi oprite instantaneu”, afirmă specialistul. Chisăliță adaugă că Guvernul ar trebui să contracteze din timp reducerea consumului și să plătească companiile pentru capacitatea pe care se obligă să o reducă.
Estimările sugerează că reducerea voluntară a consumului de energie electrică ar putea ajunge în zilele următoare la 100-200 MW, provenind în principal din industrie (30-80 MW), instituții publice și centre comerciale (câte 20-40 MW), consumatori casnici (20-50 MW) și reducerea iluminatului ornamental și publicitar (10-20 MW). Totuși, aceste contribuții reprezintă doar 5-10% din deficitul estimat.
Privatizarea pierderilor
Chisăliță afirmă că ordinea reducerii consumului ar fi trebuit stabilită și contractată înainte de criza actuală, protejând în special spitalele, sistemele de alimentare cu apă și instalațiile energetice critice. România planificase deja un mecanism ANRE de servicii de flexibilitate, care ar fi permis consumatorilor să fie plătiți pentru reducerea temporară a consumului.
În lipsa unor măsuri clare, Chisăliță susține că Guvernul transmite industriei mesajul: „Oprește-te tu, ca să nu se vadă că noi nu ne-am pregătit”. El avertizează că România nu a ajuns în această situație din cauza unor acțiuni individuale ale cetățenilor, ci ca urmare a unei gestionări ineficiente a resurselor energetice pe termen lung.
Starea de alertă energetică a fost declarată la nivel național în România, ca urmare a scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și debitelor scăzute ale râurilor și fluviului Dunărea.
