Președintele a înaintat Curții Constituționale propunerea de lege pentru reducerea emisiilor în domeniul energetic
Președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale (CCR) o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind decarbonizarea sectorului energetic. Pe 7 august, Parlamentul a transmis președintelui, în vederea promulgării, această lege.
Legea intervine asupra mecanismului juridic prin care sunt retrase din exploatare capacitățile energetice pe bază de lignit și huilă, precum și asupra condițiilor de autorizare a altor capacități energetice pe cărbune. Conform acesteia, scoaterea din exploatare a unor capacități existente este condiționată de instalarea unor „capacități energetice similare de producere a energiei cu emisii reduse de carbon”.
De asemenea, legea introduce excepții de la interdicția punerii în funcțiune a unor noi capacități pe cărbune, iar emiterea licențelor și permiselor necesare poate depinde, în anumite situații, de obținerea unui aviz conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Actul normativ stabilește, de asemenea, condiții suplimentare pentru scoaterea din exploatare a capacităților existente.
Conform președintelui, legea „afectează îndeplinirea obligațiilor asumate de România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență”. Aceste intervenții legislative modifică substanțial mecanismul juridic al decarbonizării sectorului energetic, afectând atât obligațiile asumate de România la nivel european, cât și obiectivul constituțional al protecției mediului.
Criticile de neconstituționalitate vizează compatibilitatea dispozițiilor cu obligațiile europene și exigențele constituționale în materie de protecția mediului. De asemenea, se analizează cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, precum și competențele autorităților publice.
În sesizare se susține că, în măsura în care condiționarea introdusă de lege face ca retragerea capacităților existente să depindă de o capacitate alternativă fără un termen maximal determinat, există riscul ca măsura de reducere a impactului asupra mediului să fie ineficientă. Președintele subliniază că intervenția legislativă nu este doar o adaptare a politicii publice, ci afectează eficiența cadrului normativ pentru îndeplinirea obligațiilor constituționale de protecție a mediului.
Legea criticată trebuie să fie examinată prin raportare la articolele 35 și 135 alineatul (2) litera e) din Constituție, care stabilesc un standard de protecție a mediului. Retragerea capacităților poluante este o măsură prin care statul poate reduce efectele negative asupra mediului. Dacă legea introduce incertitudini în realizarea măsurilor de protecție a mediului, aceasta ar putea contraveni Constituției, slăbind obligația statului de a ocroti mediul și de a menține echilibrul ecologic.
Critica subsidiară nu afirmă existența unei obligații constituționale autonome de „decarbonizare”, ci subliniază că soluția legislativă aleasă trebuie să fie compatibilă cu obligațiile constituționale de protecție a mediului.