Ce factori ar putea activa articolul 5 al NATO?
În contextul intensificării războiului hibrid purtat de Rusia în Europa, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a declarat că „situația este critică”. El a subliniat că state puternice au început să ia decizii care erau aproape de neconceput acum un an. Exemplele menționate includ Germania, care a mobilizat resurse și a deschis spitale speciale pentru crize, și Danemarca, care a reintrodus stagiul militar obligatoriu.
Diaconescu a explicat că Alianța Nord-Atlantică trebuie să răspundă la o strategie multidimensională, implicând apărare integrată și reziliență totală, pentru a detecta, preveni și răspunde la atacurile hibride atribuite Rusiei, cum ar fi sabotajul, atacurile cibernetice, ingerințele electorale și dezinformarea. Aceste amenințări sunt acum recunoscute ca fiind comune, iar Alianța a decis că aceste atacuri hibride pot declanșa invocarea articolului 5, care stipulează solidaritatea între statele membre.
„Decizia de a invoca articolul 5 – toți pentru unul, unul pentru toți – nu este rezervată doar atacurilor militare convenționale. Un atac hibrid cumulativ, cum ar fi unul cibernetic de amploare sau sabotarea infrastructurii critice, poate declanșa răspunsul colectiv al Alianței”, a afirmat Diaconescu.
Fostul ministru a menționat că fiecare țară își adaptează politicile naționale și de cooperare, iar alianțele regionale devin mai simple. Există multe proiecte regionale între statele NATO pentru a implementa aceste deziderate. La nivelul Uniunii Europene, articolul 42 cu alineatul 7 din tratatele constitutive reflectă aceeași idee ca și articolul 5 al NATO.
Diaconescu a subliniat că Rusia testează solidaritatea țărilor aliate prin atacuri hibride, încercând să rămână sub pragul care ar duce la activarea articolului 5. „Testarea solidarității până la nivelul sub articolul 5 implică cheltuieli suplimentare și presiune pe opinia publică, generând frică și modificând comunicarea internă”, a argumentat el.
Întrebat despre posibilele consecințe pentru Rusia dacă nu ar observa solidaritatea între statele europene, Diaconescu a avertizat că aceasta ar putea duce la o escaladare a tensiunilor, inclusiv din punct de vedere al diplomației coercitive. El a menționat cazul Lituaniei, unde autoritățile au avertizat populația să se pregătească pentru o eventuală evacuare în Polonia, în cazul unui pericol.
„Această atitudine ar putea genera un ascendent în negocieri, iar lipsa de înțelegere politică ar putea duce la amenințări directe”, a concluzionat Diaconescu.
