De ce specialiștii afirmă că anual milioane de operații sunt superflue sau aduc mai multe prejudicii decât beneficii
În fiecare an, peste 300 de milioane de intervenții chirurgicale sunt efectuate la nivel mondial, iar din ce în ce mai multe studii sugerează că o bună parte dintre acestea sunt inutile sau chiar dăunătoare. Deși multe proceduri salvează vieți, specialiștii din domeniul medical se îndoiesc de beneficiile intervențiilor care nu sunt vitale. În trecut, a fost dificil să se obțină un răspuns clar la această întrebare din cauza lipsei studiilor clinice randomizate (SCR) în domeniul chirurgical. Totuși, numărul acestora a crescut semnificativ, ajungând de la 34 în 2011 la 188 în 2023, iar programele naționale de studii clinice chirurgicale sunt în derulare în Europa, Australia și Canada.
Rezultatele acestor studii au revoluționat domeniul medical. De exemplu, extirparea apendicelui inflamat nu oferă beneficii semnificative pentru majoritatea pacienților comparativ cu un tratament cu antibiotice. De asemenea, s-a descoperit că anumite tehnici chirurgicale utilizate pe scară largă, precum fuziunea spinală și repararea coafei rotatorilor, au efecte comparabile cu cele ale placebo-ului sau ale tratamentelor nonchirurgicale, cum ar fi fizioterapia.
Mai grav este că unele intervenții chirurgicale provoacă mai multe daune decât beneficii. De exemplu, o cercetare din Marea Britanie a arătat că operația pentru cancerul de prostată nu a influențat rata mortalității pacienților după 15 ani, dar a agravat problemele sexuale și urologice. Un alt studiu din Finlanda a constatat că pacienții care au suferit o intervenție reală la nivelul genunchiului au avut mai multe probleme la genunchiul afectat după zece ani, comparativ cu cei care au trecut printr-o intervenție simulată.
Chirurgul ortoped David Ring de la Universitatea din Texas, Austin, a declarat că majoritatea operațiilor din domeniul său ar putea fi inutile. Un studiu publicat în 2022 în revista JAMA a arătat că două treimi dintre îmbunătățirile resimțite de pacienți după operație se datorează capacității organismului de a se vindeca singur sau efectului placebo. Doar o treime din beneficiile resimțite sunt atribuite efectiv procedurii chirurgicale.
Chirurgii tind să supraestimeze eficiența procedurilor pe care le efectuează frecvent, iar un studiu din 2002 a demonstrat că intervențiile chirurgicale nu au fost mai eficiente decât simulările. Deși studiile recente arată că multe proceduri sunt ineficiente, mulți chirurgi continuă să le efectueze, având dificultăți în a accepta că metodele pe care le practică de ani de zile sunt, de fapt, inutile.
În țările în care chirurgii sunt plătiți cu salariu, cum ar fi Marea Britanie, numărul intervențiilor chirurgicale ineficiente a scăzut. De exemplu, numărul operațiilor la umăr pentru îndepărtarea excrescențelor osoase a scăzut de la 28.000 în perioada 2016-2017 la 5.720 în perioada 2019-2020. În contrast, în SUA, aceste proceduri rămân populare.
Pacienții joacă, de asemenea, un rol important în perpetuarea intervențiilor chirurgicale inutile, mulți dintre ei insistând pentru operații în baza analizelor neconcludente. Radiografiile pot arăta anomalii care sunt, de fapt, consecințe naturale ale îmbătrânirii, iar promisiunea unei soluții rapide este greu de refuzat. De asemenea, chirurgii se tem de recenziile negative online, iar companiile de asigurări continuă să deconteze proceduri ineficiente pentru a nu pierde clienți.
Numărul intervențiilor chirurgicale neesențiale care nu au fost comparate cu metodele nonchirurgicale este alarmant. O analiză din 2020 a arătat că doar 1% din studiile clinice randomizate privind procedurile chirurgicale obișnuite pentru durerile musculo-scheletice cronice au comparat efectele operației cu cele obținute fără intervenție. Este esențial ca chirurgii să evalueze cât de mult bine fac cu adevărat prin intervențiile lor.
