Reacția țărilor NATO la cererea lui Trump privind bugetul de apărare
Președintele Trump a solicitat țărilor NATO să-și crească cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB. Totuși, majoritatea țărilor europene consideră acest obiectiv prea ambițios din cauza constrângerilor financiare. Dacă cererea sa nu este îndeplinită, Trump a amenințat cu reducerea sprijinului pentru securitatea europeană, conform informațiilor publicate de Politico.
În prezent, 24 din cele 32 de state membre NATO respectă obiectivul de 2%, iar acum alianța se confruntă cu provocarea de a răspunde la cererea mult mai ridicată a liderului american. Reuniunea miniștrilor apărării din NATO și Conferința de Securitate de la Munchen se vor concentra pe această cerință.
Majoritatea țărilor europene, inclusiv Canada, nu pot efectua ajustări semnificative ale bugetelor de apărare pe termen scurt. Karen Pierce, ambasadorul demisionar al Regatului Unit în SUA, a subliniat că „nu cred că multe națiuni se vor angaja de la bun început la 5 procente”, având în vedere că avansarea depinde de evoluția economiilor lor.
După Războiul Rece, reducerile bugetare au complicat modernizarea armatei europene, iar actuala agresivitate a Rusiei a amplificat urgența acestei probleme. Recent, Pete Hegseth, noul secretar american al apărării, a declarat că „realitățile strategice dure împiedică Statele Unite să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei”, subliniind nevoia ca europenii să-și asume mai multă responsabilitate în acest domeniu.
Divizarea în cadrul NATO
Cererea lui Trump a împărțit națiunile europene în trei grupuri distincte. Un „grup relativ mic”, care include țările baltice și Polonia, alocă deja aproape 5% din PIB pentru apărare, fiind pregătit să susțină politica lui Trump. Giedrimas Jeglinskas, fost secretar general adjunct al NATO, a menționat că cifra de 5% nu este „atât de nebunească”, mai ales în contextul securității la granița estică a alianței.
Un alt grup este format din țările nordice și Regatul Unit, care deja depășesc pragul de 2% din PIB pentru apărare și sunt dispuse să sprijine măsurile de creștere a bugetelor în conformitate cu cerințele lui Trump.
Răspunsul țărilor NATO la solicitările lui Trump privind bugetul de apărare
Țările NATO se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește cererea fostului președinte Donald Trump de a crește cheltuielile de apărare la 5% din PIB. Deși unele state, precum Belgia, s-au angajat să ajungă la 2,5% până în 2034, majoritatea sunt reticente față de o astfel de creștere drastică din motive bugetare și din cauza diverselor amenințări geopolitice.
Premierul italian Giorgia Meloni, un susținător al lui Trump, a propus ca Italia să atingă acest obiectiv NATO în 2027, în loc de 2028. Totuși, există temeri că o astfel de diviziune între țările care contribuie mai mult și cele care cheltuie mai puțin ar putea genera tensiuni în interiorul alianței.
Problemele industriei de apărare
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a indicat că un nou obiectiv de cheltuieli, stabilit recent, va fi probabil „la nord de 3%”. Totuși, atingerea cererii de 5% a lui Trump ar putea crea dificultăți majore pentru industria de apărare europeană, care nu ar fi capabilă să absoarbă o astfel de creștere abruptă a cheltuielilor, conform ministrului italian al apărării, Guido Crosetto.
De asemenea, ministrul canadian al inovării, François-Philippe Champagne, a subliniat importanța capacității industriale de a susține investițiile necesare, nu doar atingerea unui anumit procentaj. Această preocupare este relevantă nu doar pentru Europa, ci și pentru Statele Unite, care se confruntă cu limitări de capacitate în producția de apărare.
Impactul bugetar asupra statelor NATO
Multe țări NATO se confruntă cu constrângeri bugetare severe. Estonia și Lituania, de exemplu, au declarat că nu pot atinge 5% din PIB fără asistență financiară din partea Uniunii Europene. De asemenea, Polonia și Italia doresc modificări ale normelor UE pentru a permite creșteri ale bugetelor de apărare fără a încălca limitele impuse de bloc.
Chiar și un obiectiv mai modest de 3% ar necesita fonduri suplimentare considerabile. Franța, cu un buget de apărare de 50,5 miliarde EUR, ar avea nevoie de aproximativ 30 de miliarde EUR în plus pe an pentru a ajunge la 3% din PIB, ceea ce ar crea presiuni suplimentare asupra unui guvern deja într-o situație financiară delicată.
În concluzie, reacțiile țărilor NATO la solicitările lui Trump de creștere a cheltuielilor de apărare reflectă nu doar provocările economice, ci și complexitatea dinamicilor geopolitice actuale.
Răspunsul țărilor NATO la solicitările lui Trump privind bugetul de apărare
În contextul dorinței lui Donald Trump de a crește bugetul de apărare al țărilor membre NATO, lideri europeni discută despre provocările și avantajele acestei inițiative. Premierul olandez, Mark Rutte, a sugerat că statele sociale europene ar trebui să redirecționeze o parte din cheltuielile dedicate pensiilor, sănătății și securității sociale pentru a sprijini bugetul apărării. Rutte subliniază că, în cazul unui conflict, costurile ar fi mult mai mari decât orice ajustare bugetară minoră în prezent.
Cu toate acestea, puține țări au acceptat această propunere. Creșterea cheltuielilor de apărare la 4% din PIB ar necesita o realocare semnificativă a cheltuielilor publice, estimată de agenția de credit Moody’s. Aceasta a avertizat că, având în vedere ratele de impozitare deja ridicate în Europa, ajustările bugetare necesare ar putea întâmpina opoziția electoratului.
Ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani, a afirmat că sprijină o creștere a cheltuielilor pentru apărare, dar nu cu costul reducerii asistenței medicale. „Mai întâi ajungem la 2%, apoi vom discuta despre 3%”, a declarat acesta. De asemenea, ministrul lituanian al apărării, Dovilė Šakalienė, a subliniat că măsurile de austeritate în domenii esențiale, precum educația și sănătatea, nu reprezintă o soluție sustenabilă.
În ciuda dificultăților, armatele europene continuă să comunice cu Pentagonul, accentuând importanța creșterii cheltuielilor de apărare, mai degrabă decât atingerea unui anumit prag. Un oficial militar european a afirmat că, indiferent de procentajul exact, direcția de creștere a cheltuielilor este esențială, iar acest lucru rămâne un obiectiv comun.