Balcanii: Noile provocări pentru Europa
Instabilitatea politică, scumpirile și nemulțumirea socială întăresc forțele populiste și eurosceptice din Bulgaria și România, generând îngrijorări la Bruxelles cu privire la coeziunea și strategia Uniunii Europene. În acest context, alegerile recente din regiune au adus rezultate surprinzătoare.
Pe 8 mai, Rumen Radev, un populist pro-rus, a depus jurământul ca prim-ministru al Bulgariei, după ce a câștigat alegerile din aprilie. În același timp, pe 5 mai, prim-ministrul liberal al României a pierdut votul de încredere în Parlament, din cauza unei coaliții între un partid de centru-stânga și un partid naționalist de dreapta. Aceste evenimente ridică întrebarea dacă Bulgaria și România vor deveni „parteneri dificili” ai UE, similar Ungariei.
Problemele economice contribuie la instabilitatea politică în ambele țări. În 2025, inflația a fost de 3,5% în Bulgaria și de 6,8% în România, mult peste media de 2,5% la nivelul UE. Deși economia bulgară a crescut, România a înregistrat o contracție de 1,7% în primul trimestru din 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ceea ce îi împinge pe cetățeni spre partidele populiste.
Radev, fost pilot al forțelor aeriene bulgare, a câștigat alegerile promițând combaterea corupției și restabilirea independenței sistemului judiciar. Partidul său, Bulgaria Progresistă, a obținut aproape 45% din voturi, depășind partidele corupte de guvernământ și formațiunile liberale anticorupție. Noul guvern a propus rapid măsuri populiste, inclusiv crearea de „indicatori pentru prețuri corecte” la bunurile de consum. Radev susține că sancțiunile impuse Rusiei afectează economiile UE și dorește să crească importurile de hidrocarburi din Rusia.
În România, politicienii de centru se află într-o poziție defensivă. Deși Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale, guvernul său a fost slăbit de lipsa de sprijin în Parlament, iar măsurile de austeritate au dus la căderea guvernului. Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) s-au unit împotriva guvernului, iar AUR a devenit cel mai popular partid, cu un sprijin de 33% în sondajele de opinie.
Relațiile cu Rusia și poziția față de Ucraina sunt, de asemenea, importante. Deși Simion, liderul AUR, nu are simpatii pentru Rusia, el se opune ajutorului acordat Ucrainei. În cazul în care AUR ar câștiga puterea, aceasta ar putea afecta planurile Ucrainei de a fabrica drone în România. Politicienii de la AUR au criticat programul european de împrumuturi pentru apărare, argumentând că acesta favorizează industriile de apărare ale altor țări în detrimentul României.
Radev a promis reformarea sistemului judiciar și s-a angajat în lupta împotriva corupției, dar este evident că o victorie electorală nu va schimba rapid situația. Apropierea sa de Statele Unite și retorica realistă în politica externă stârnesc îngrijorări, având în vedere că dorința sa de a pune capăt războiului din Ucraina și de a restabili relațiile comerciale cu Rusia reflectă opinii populare în unele cercuri din SUA.
În concluzie, Bulgaria și România se confruntă cu o instabilitate politică crescută, care ar putea afecta viitorul lor în Uniunea Europeană. Chiar dacă nu sunt „ruși în încăpere”, liderii europeni trebuie să fie conștienți de provocările emergente din sud-estul Europei.
