Uniunea Europeană își reconsideră politica de vize în fața amenințărilor de securitate
Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să adopte măsuri mai stricte în privința politicilor de vize, având în vedere creșterea amenințărilor la adresa securității, conform declarațiilor făcute de Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne. Aceasta a exprimat îngrijorarea față de faptul că, anul trecut, aproape 450.000 de cetățeni ruși au călătorit în Europa, o situație care ridică semne de întrebare asupra politicii actuale de vize a blocului comunitar.
Revizuirea politicilor actuale
Johansson, care își va încheia mandatul la sfârșitul acestei luni, a afirmat că liniile directoare ale UE în ceea ce privește vizele pentru Rusia ar putea necesita o „ușoară înăsprire”. În 2023, țările din zona Schengen au emis 448.890 de vize pentru cetățenii ruși, o scădere semnificativă față de perioada anterioară invaziei Ucrainei. Cu toate acestea, ea consideră că numărul rămâne „semnificativ”, ceea ce îi stârnește îngrijorări.
Amenințări de securitate crescute
Comisara a subliniat că amenințările la adresa securității sunt în creștere, având în vedere cazurile recente de sabotaj și spionaj. Acestea includ atacuri incendiare și trimiterea de dispozitive explozive, precum și un complot de asasinare care a vizat un lider dintr-o companie de apărare germană. Johansson a avertizat că statele membre ale UE se confruntă zilnic cu provocări din partea Rusiei și că este esențial să nu se neglijeze securitatea, pentru a nu compromite întreaga zonă Schengen.
Impactul suspendării acordului de facilitare a vizelor
După invazia Ucrainei, Uniunea Europeană a suspendat un acord de facilitare a vizelor cu Moscova, ceea ce a dus la o scădere dramatică de 89% a numărului de vize Schengen emise cetățenilor ruși, comparativ cu 2019. Aceasta a schimbat semnificativ peisajul, rușii fiind anterior cei mai numeroși solicitanți de vize Schengen, dar acum fiind depășiți de cetățenii din China, Turcia, India și Maroc.
Continua cerere de vize din partea rușilor
Cu toate acestea, călătoriile nu s-au oprit complet. Anul acesta, țări precum Italia, Franța, Spania și Grecia, care depind în mare măsură de turism, au procesat 80% din cererile de viză venite din partea rușilor. Aceste date ar putea genera tensiuni în rândul guvernelor din Europa Centrală și de Est, care au cerut interzicerea vizei turistice pentru ruși, o propunere care a fost contestată de Franța și Germania.
Revizuirea normelor de vize rămâne esențială
Johansson a inițiat o revizuire a liniilor directoare privind vizele pentru Rusia, însă decizia finală va reveni succesorului său, Magnus Brunner. Aceasta a menționat că există „diferențe mari” în aplicarea normelor de vize și că este necesară o evaluare detaliată pentru a asigura o aplicare uniformă a acestora. Johansson a concluzionat că modificările sunt probabile, dar viitorul acestor politici va depinde de analiza ulterioară efectuată de noul comisar.
Îngrijorări privind securitatea europeană
Comisarul suedez a abordat, de asemenea, plângerile legate de Ungaria, care a fost acuzată de subminarea securității europene prin facilitarea obținerii permiselor de muncă pentru cetățenii ruși și belaruși. Această decizie le oferă acces la întreaga zonă Schengen, ceea ce ridică noi întrebări legate de securitate. Johansson a declarat că Ungaria a clarificat majoritatea întrebărilor ridicate de comisie, dar problema rămâne una delicată.
Ungaria și Securitatea Europeană: Controversele unei Scheme Naționale de Carduri
Recent, Ungaria a fost în centrul atenției internaționale din cauza schemei sale naționale de carduri, un permis de ședere destinat lucrătorilor. Premierul Viktor Orbán a anunțat extinderea acestei scheme către șase țări, incluzând Rusia și Belarus, ceea ce a stârnit reacții adverse din partea liderilor europeni. Această decizie a fost luată după o inițiativă controversată a lui Orbán, care a efectuat o „misiune de pace” în Moscova, chiar după ce Ungaria a preluat președinția rotativă a Uniunii Europene.
Criticile la adresa Ungariei nu s-au lăsat așteptate, iar aliații lui Orbán au acuzat alte state membre ale Uniunii Europene de ipocrizie în privința vizelor și drepturilor de ședere acordate cetățenilor ruși. În timpul unei sesiuni din Parlamentul European, András László, un membru al partidului Fidesz, a adus în discuție numărul mare de vize eliberate rușilor de către Franța, Spania și Grecia. Acesta a subliniat că, în ciuda acestor acțiuni, nu a existat nicio dezbatere în cadrul Parlamentului European pe această temă, întrebând retoric: „Știți câte dezbateri a organizat Parlamentul European pe acest subiect? Zero”.
În ciuda acestei controverse, Orbán a afirmat că, din motive politice, este un semnal greșit faptul că „foarte, foarte puțini oameni” utilizează schema națională de carduri. Această afirmație reflectă tensiunile crescânde dintre Ungaria și alte state europene, evidențiind complexitatea problemelor legate de migrație și securitate în contextul actual.