Alegeri anticipate: Modificări necesare în legislația electorală
Alegerile anticipate ar trebui organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului; însă, legislația electorală actuală este construită pentru scrutinurile la termen. Adrian Țuțuianu, directorul Autorității Electorale Permanente (AEP), a declarat că regulile trebuie adaptate fără a afecta dreptul la vot și estimează costul alegerilor între 160 și 170 de milioane de euro.
Într-o conferință de presă susținută la Târgu Mureș, Țuțuianu a afirmat că textul constituțional stipulează că, în caz de dizolvare a Parlamentului, alegerile trebuie organizate în maxim trei luni. El a subliniat că actualul cadru normativ nu permite organizarea scrutinului rapid și că AEP nu se opune organizării alegerilor anticipate, contrar unor interpretări greșite.
Provocările legislației actuale
Țuțuianu a explicat că Legea 208/2015, care reglementează alegerile parlamentare, a fost concepută pentru alegeri care au loc la termen. De exemplu, în 2024, hotărârea de Guvern privind alegerile parlamentare a fost emisă în luna iulie, a intrat în vigoare în luna septembrie, iar alegerile au avut loc în luna decembrie, oferind timp suficient pentru pregătirea partidelor și a administrației locale.
„Trebuie reduse anumite termene fără a afecta dreptul de vot. Autoritatea elaborează un proiect de lege pentru a modifica Legea 208 și legea votului prin corespondență, având în vedere că, în cazul alegerilor normale, cetățenii se pot înscrie pe lista electorală din aprilie, iar acum nu mai avem această posibilitate”, a declarat Țuțuianu.
Detalii financiare și logistice
Costul estimat pentru alegerile parlamentare anticipate se ridică la 160-170 de milioane de euro, iar un vot în străinătate costă de trei ori mai mult decât un vot în țară. O altă provocare este închirierea în timp util a celor 950 de secții de votare din străinătate. Țuțuianu a subliniat că Ministerul de Externe, împreună cu AEP și Guvernul, trebuie să identifice locațiile și să aloce resursele necesare pentru organizarea scrutinului în diasporă.
Procedura pentru organizarea alegerilor anticipate
Președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, iar decretul de desemnare nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial. Conform articolului 103 din Constituție, candidatul pentru funcția de prim-ministru trebuie să ceară votul de încredere al Parlamentului în termen de 10 zile de la desemnare. Programul și lista Guvernului se dezbat în Camera Deputaților și în Senat, iar Parlamentul poate acorda încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Articolul 89 din Constituție stipulează că, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare, după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Odată cu dizolvarea Parlamentului, începe procedura organizării alegerilor parlamentare anticipate.
Până în prezent, Parlamentul a respins doar Cabinetul Veștea pe 22 iunie, iar Eugen Tomac, nominalizat și el premier, nu a ajuns la votul din Parlament.
