Reuniune importantă la Palatul Victoria pentru reforma justiției
O nouă reuniune a Comitetului de analiză și revizuire a legislației în domeniul justiției are loc astăzi, la Palatul Victoria, de la ora 14:00. Guvernul a transmis că prim-ministrul Ilie Bolojan a participat la prima reuniune a Comitetului pentru dialog instituțional privind reforma justiției, desfășurată pe 23 decembrie 2025. În cadrul întâlnirii, Bolojan a subliniat necesitatea cooperării între autorități, magistrați și societatea civilă pentru a găsi soluții legislative concrete menite să îmbunătățească funcționarea sistemului judiciar.
Printre cele mai invocate teme în discuțiile de până acum se numără procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor, promovarea în cadrul profesiei, precum și procedurile de delegare și detașare a magistraților.
Impactul legilor justiției din 2022
Legile adoptate în 2022 au modificat semnificativ structura instanțelor, afectând echilibrul intern al puterii și independența judecătorilor, conform raportului Administrației Prezidențiale din 22 decembrie 2025. Aceste legi au concentrat deciziile în mâinile președinților de instanță, care desemnează vicepreședinții și președinții de secții, creând astfel o majoritate confortabilă în colegiile de conducere.
Magistrații susțin că uniformitatea voturilor la Consiliul Superior al Magistraturii și succesul candidaților susținuți de conducere se explică printr-un climat de conformism și tăcere strategică în scopul protecției profesionale.
Controlul asupra carierei magistraților
Președinții instanțelor au capacitatea de a influența completurile, mutările între secții, promovarea, detașările și accesul la program flexibil, ceea ce afectează independența judecătorilor. Aceștia nu sunt aleși de colegi, ci numiți de CSM printr-un concurs național, fără criterii obiective standardizate. Această situație face ca funcția să devină dependentă de voința CSM, influențând astfel administrativ și profesional independența judecătorilor.
Observațiile sugerează că vechiul cadru normativ oferea mai multă transparență, decizie participativă și independență a magistraților în conducere.