Atacurile cu drone amenință securitatea Mării Negre
Securitatea Mării Negre este din nou pusă sub semnul întrebării după recentele atacuri cu drone asupra navelor comerciale. Incidentele evidențiază vulnerabilitățile apărării europene, conform unui raport al UE, care semnalează lacune critice în capacitățile navale. Dronele au provocat distrugeri semnificative, scufundând nave comerciale, provocând incendii și ucigând civili, ceea ce subliniază dificultățile cu care se confruntă Europa în protejarea acestei regiuni maritime vulnerabile.
Premierul bulgar Rumen Radev a descris atacul cu drone produs marți, la aproximativ 130 de kilometri de coasta Bulgariei, drept „absolut inacceptabil”. O navă comercială s-a scufundat, iar alta a fost avariată. Radev nu a atribuit responsabilitatea pentru atac, ancheta fiind încă în desfășurare. De asemenea, o navă cargo deținută de o companie turcă, care transporta cereale ucrainene, a luat foc și ulterior s-a scufundat în largul României. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nava fusese atacată de drone rusești, iar două persoane aflate la bord au murit.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat ambele incidente, subliniind că situația din Marea Neagră devine din ce în ce mai îngrijorătoare și că atacurile asupra navelor civile sunt inacceptabile. Incidentele evidențiază capacitatea Europei de a proteja transportul maritim și infrastructura critică din Marea Neagră, la mai bine de un an după ce UE a lansat o strategie menită să întărească securitatea în regiune.
Strategia UE pentru Marea Neagră
Strategia de securitate pentru Marea Neagră, prezentată în mai 2025, a fost inițiată de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că regiunea resimte efectele războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Kallas a declarat că regiunea Mării Negre este o țintă principală pentru acțiuni hibride și că Uniunea Europeană își propune să consolideze cooperarea pentru combaterea atacurilor cibernetice și a dezinformării.
Politica UE urmărește să asigure securitatea acestui coridor maritim și să protejeze infrastructura critică, inclusiv instalațiile offshore și cablurile submarine. Strategia prevede dezvoltarea unui Centru de Securitate Maritimă la Marea Neagră, destinat coordonării eforturilor de sprijin și cooperare între gărzile de coastă, precum și analiza datelor provenite de la senzorii amplasați pe fundul mării.
În contextul incidentelor recente, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand, a menționat că au fost inițiate 65 de proiecte în cadrul strategiei, în valoare de 200 de milioane de euro. România și Bulgaria au solicitat imagini din satelit pentru a îmbunătăți monitorizarea situației în urma atacurilor, iar agenția a răspuns pozitiv la această solicitare.
Lacune majore în capacitățile navale ale Europei
Un raport al Comisiei Europene din iulie, privind pregătirea pentru apărare, indică deficiențe majore în capacitățile de apărare ale Europei, în special în domeniul războiului naval. Documentul, elaborat de Agenția Europeană de Apărare, analizează progresul celor 27 de state membre în atingerea obiectivului de pregătire pentru apărare până în 2030. Deși guvernele UE intenționează să investească aproximativ 98,9 miliarde de euro în perioada 2024-2029 în capacități maritime, deficiențele afectează numeroase tipuri de operațiuni navale.
Raportul evidențiază lacune critice în ceea ce privește muniția navală, sistemele integrate de apărare aeriană și antirachetă, precum și capacitățile de atac la distanță mare. Documentul recomandă dezvoltarea capacității de monitorizare a domeniului maritim, echilibrarea investițiilor în platforme mari de luptă și investiții în mijloace de sprijin pentru protejarea infrastructurii submarine.
Critici asupra strategiilor existente
Mihai Sebastian Chihaia, expert în securitate maritimă la European Policy Centre, consideră că Marea Neagră a primit prea puțină atenție în dezbaterea mai amplă privind apărarea Europei. El afirmă că strategiile actuale nu sunt suficiente și că este nevoie de capabilități mai solide, inclusiv capacități de colectare a informațiilor.
În urma incidentelor cu drone, România, Bulgaria și Turcia au subliniat coordonarea eforturilor pentru consolidarea securității în regiune. Cu toate acestea, Chihaia subliniază lipsa unei viziuni mai ample asupra arhitecturii de securitate a Mării Negre, menționând că NATO nu a elaborat încă o strategie dedicată acestei regiuni.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a adăugat că Bulgaria și România joacă un rol crucial în apărarea flancului estic al Europei, evidențiind că cele două țări primesc împreună 20 de miliarde de euro prin programul de împrumuturi pentru apărare, Security Action for Europe (SAFE).
