Bărbați și femei: cum îmbătrânirea ne transformă diferit
Bărbații și femeile nu îmbătrânesc în același ritm, iar cele mai importante schimbări ale organismului apar în etape diferite ale vieții, arată un nou studiu realizat pe peste 104.000 de adulți. Cercetătorii au identificat, cu ajutorul analizelor medicale de rutină, perioadele în care metabolismul și alți indicatori ai sănătății suferă cele mai mari modificări.
Studiul, realizat în China, a descoperit că bărbații și femeile îmbătrânesc în moduri surprinzător de diferite, iar indiciile se ascund în rezultatele analizelor de sânge și ale controalelor medicale de rutină. Cercetarea a fost publicată recent în jurnalul Nature Aging și a fost realizată în colaborare de cercetători de la Centrul Național Chinez pentru Bioinformatică (CNCB), din cadrul Academiei de Științe din China (CAS), Institutul de Zoologie al CAS, Spitalul Xuanwu al Universității Medicale din Capitală și alte institute.
Oamenii de știință au analizat datele medicale ale peste 104.000 de adulți din toată China, cu vârste cuprinse între 18 și 98 de ani. Ei s-au concentrat pe 172 de parametri obișnuiți, precum greutatea, colesterolul și glicemia. Pe baza acestora, specialiștii au creat „ceasuri ale îmbătrânirii”, care arată când organismul uman suferă cele mai mari schimbări de-a lungul timpului.
Cercetătorii au descoperit că, în cazul bărbaților, cel mai important punct de cotitură a survenit între 35 și 45 de ani. În decursul acestui deceniu, metabolismul lor s-a modificat vizibil – indicele de masă corporală a crescut, odată cu nivelul trigliceridelor și al colesterolului. În cazul femeilor, schimbarea majoră a avut loc mai târziu, între 55 și 65 de ani, în perioada menopauzei. În această etapă, femeile au suferit schimbări hormonale semnificative, însoțite de o creștere a procentului de grăsime și a nivelului colesterolului.
Cu toate acestea, în pofida acestor traiectorii distincte în procesul de îmbătrânire, diferențele fizice dintre bărbați și femei au avut tendința de a se diminua pe măsură ce persoanele înaintau în vârstă. Studiul a arătat, de asemenea, că anumite substanțe din sânge, printre care glucoza, lipidele, acidul uric și doi markeri asociați cu tumorile, numiți CEA și HE4, se acumulează pe măsură ce omul îmbătrânește și sunt corelați cu o îmbătrânire biologică mai rapidă.
Pentru a testa această ipoteză, oamenii de știință au expus în laborator celule vasculare umane la niveluri mai ridicate ale acestor substanțe. Celulele au început să prezinte semne clare de senescență, ceea ce sugerează că acești factori nu sunt doar markeri ai îmbătrânirii, ci ar putea contribui efectiv la aceasta.
Există, însă, și vești încurajatoare. Cercetătorii au descoperit că unele efecte ale îmbătrânirii ar putea fi reversibile. Spre exemplu, un medicament comun pentru diabet, numit metformină, a contribuit la protejarea celulelor împotriva daunelor cauzate de îmbătrânire, generate de nivelurile ridicate de glucoză. Într-un alt experiment, șoarecii care au trecut de la o alimentație bogată în grăsimi la una normală, cu mai puține grăsimi, au prezentat îmbunătățiri evidente în ceea ce privește îmbătrânirea ficatului.
„Acest lucru sugerează că reducerea stresului metabolic, prin îmbunătățirea dietei sau prin controlul glicemiei, ar putea fi o strategie potențială de încetinire a îmbătrânirii”, a declarat Xiong Muzhao de la CNCB. Descoperirile sugerează că reducerea poverii metabolice asociate vârstei ar putea fi o strategie promițătoare pentru promovarea îmbătrânirii sănătoase. De asemenea, aceste constatări subliniază importanța evaluării și intervenției specifice fiecărui sex pe tot parcursul vieții.
