BNS trage un semnal de alarmă: România ar putea exclude mii de persoane cu dizabilități de pe piața muncii
Blocul Național Sindical (BNS) solicită autorităților să adopte reforme urgente pentru integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, în contextul noii direcții asumate de Comisia Europeană prin consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în 2030. Într-un comunicat, sindicaliștii afirmă că România trebuie să transforme obligațiile europene în politici publice concrete, care să garanteze accesul real al persoanelor cu dizabilități la educație, locuri de muncă și participare în societate.
„Blocul Național Sindical salută noua direcție asumată de Comisia Europeană prin consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în 2030, un document care transmite un mesaj fără echivoc: statele membre trebuie să treacă de la declarații de intenție la politici publice care să garanteze accesul real al persoanelor cu dizabilități la educație, locuri de muncă și participare deplină în societate”, se arată în comunicat.
Potrivit BNS, pentru România, strategia europeană reprezintă un semnal de alarmă privind eșecul politicilor publice din ultimii ani. „Această strategie reprezintă mai mult decât o recomandare europeană. Este un semnal de alarmă privind eșecul unor politici care au menținut zeci de mii de persoane în afara pieței muncii și, implicit, în risc de sărăcie și excluziune socială”, subliniază organizația sindicală.
Conform datelor Comisiei Europene, doar 56,4% dintre persoanele cu dizabilități din Uniunea Europeană sunt active pe piața muncii, iar aproape trei din zece sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială. În România, situația este agravată de infrastructura inaccesibilă, un sistem educațional insuficient adaptat, lipsa serviciilor de sprijin pentru angajare și un sistem de prestații sociale care, în multe cazuri, descurajează integrarea profesională.
Măsuri propuse de BNS
BNS susține că integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități trebuie să devină o prioritate națională. „Nu putem vorbi despre o piață a muncii modernă și competitivă în timp ce mii de oameni pregătiți și capabili sunt excluși din cauza unor bariere administrative, infrastructurale sau prejudecăți”, se menționează în comunicat.
Organizația propune reformarea sistemului de stimulente pentru angajarea persoanelor cu dizabilități, investiții în accesibilizarea locurilor de muncă și a infrastructurii publice, dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru integrarea profesională, utilizarea mai eficientă a fondurilor europene pentru creșterea ocupării și eliminarea situațiilor în care angajarea duce la pierderea unor beneficii sociale esențiale.
BNS salută recunoașterea rolului partenerilor sociali în elaborarea politicilor privind ocuparea persoanelor cu dizabilități și cere Executivului să elaboreze reformele în dialog cu sindicatele și organizațiile reprezentative. „Solicităm Guvernului României ca toate reformele privind ocuparea, protecția socială și accesibilitatea să fie elaborate prin dialog social real, împreună cu sindicatele și organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități”, se arată în comunicat.
De asemenea, BNS susține introducerea în contractele colective de muncă a unor clauze privind amenajările rezonabile la locul de muncă, protecția angajaților care dobândesc o dizabilitate pe parcursul activității, combaterea discriminării și garantarea accesului egal la formare profesională și promovare.
Plan național cu obiective măsurabile
Sindicaliștii consideră că noile mecanisme de monitorizare introduse de Comisia Europeană trebuie transpuse într-un plan național cu indicatori clari și resurse dedicate. „BNS consideră că aceste obiective trebuie asumate printr-un plan național concret, cu indicatori măsurabili, resurse financiare dedicate și responsabilități clare pentru instituțiile publice”, mai subliniază organizația.
În final, BNS subliniază că incluziunea persoanelor cu dizabilități nu reprezintă doar o obligație privind respectarea drepturilor fundamentale, ci și o oportunitate economică. „Incluziunea persoanelor cu dizabilități nu reprezintă doar o obligație privind respectarea drepturilor fundamentale. Ea înseamnă creștere economică, reducerea deficitului de forță de muncă și valorificarea potențialului profesional al unor oameni care, prea mult timp, au fost excluși din viața economică”, conchide BNS.
