Bolojan dezvăluie disputa cu ÎCCJ
Ilie Bolojan, premierul interimar, a declarat că, pentru a plăti integral restanțele salariale ale magistraților, așa cum solicită Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), Guvernul ar fi nevoit fie să majoreze deficitul bugetar, fie să reducă cheltuielile din alte domenii sau să crească taxele și impozitele. Bolojan a sesizat Curtea Constituțională (CCR) în legătură cu solicitările instanței conduse de Lia Savonea, considerând că acestea afectează separația puterilor în stat, iar ÎCCJ nu poate decide cum sunt repartizați banii de la bugetul de stat.
„ÎCCJ își depășește sfera de competență”, a afirmat Bolojan, subliniind că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. „Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și aplica legile existente”, a adăugat acesta, menționând că puterea judecătorească „nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici, obligând Guvernul să aloce bani pentru un singur sector.”
Premierul a avertizat că o astfel de decizie ar putea crea un precedent pentru toate instituțiile, explicând că „dacă decizia instanței ar rămâne definitivă și ar obliga Guvernul la plata integrală a restanțelor, oricare altă instituție ar putea să oblige Ministerul Finanțelor să suplimenteze propriul buget.”
Bolojan a precizat că, pentru a achita solicitările ÎCCJ, Guvernul ar trebui să ia măsuri care ar implica fie majorarea deficitului, fie majorarea taxelor. „Sursele de finanțare, pe care nu le avem, ar impune fie majorarea deficitului, fie reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, fie majorarea impozitelor și taxelor, lucru pe care nimeni nu vrea să îl facă”, a explicat premierul. El a adăugat că nu este normal ca o structură juridică să își stabilească independent salariile și să își aprobe sentințele, fiind direct interesată în această situație.
În luna martie, ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale, după ce magistrații au contestat unele tăieri de sporuri și salarii în instanță și au câștigat. Curtea de Apel a stabilit și penalități de 1% pe zi din această sumă, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor stabilite pentru Ministerul Finanțelor și Guvern.
