Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) va reduce numărul companiilor de stat monitorizate, de la aproximativ 1.400 la doar 200, conform declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Aceste 200 de societăți vor fi selectate pe baza relevanței lor pentru economia românească.
Bolojan a subliniat că AMEPIP ar fi trebuit să dezvolte indicatori de performanță, astfel încât numirea directorilor la companiile de stat să nu fie considerată o recompensă, ci să se bazeze pe competențe. De asemenea, Guvernul va revizui componența consiliilor de administrație și comisiilor de supraveghere, având în vedere analiza companiilor de stat cu potențial de restructurare în domenii precum energie, transporturi și industria de apărare.
Decizia de a restrânge activitatea AMEPIP vine în contextul în care Comisia Europeană a suspendat o parte din fondurile destinate României, având în vedere neregulile legate de conducerea agenției. Aceasta schimbare vizează o mai bună eficiență în gestionarea companiilor de stat și asigurarea respectării normelor europene.
Bolojan va restrânge activitatea de monitorizare a AMEPIP
Bolojan a anunțat că activitatea de monitorizare a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP) va fi limitată la 200 de companii de stat. Această decizie vine în contextul în care AMEPIP, înființată pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă, a generat mai multe blocaje administrative și costuri suplimentare.
La mai bine de doi ani de la înființare, AMEPIP nu funcționează pe deplin, iar procedurile de selecție pentru conducerea agenției nu au fost validate din cauza lipsei de transparență. Această situație a dus la blocarea unor fonduri importante din PNRR, subliniind incapacitatea agenției de a implementa o structură instituțională eficientă.
În plus, AMEPIP se autofinanțează printr-un tarif de monitorizare perceput din veniturile întreprinderilor publice. Criticile vizează faptul că aceste fonduri ar putea fi redirecționate către investiții care să aducă un beneficiu real economiei. De asemenea, numărul angajaților agenției este considerat exagerat, iar salariile acestora depășesc semnificativ nivelul maxim prevăzut pentru funcțiile publice.
În contextul unui deficit bugetar crescut, menținerea unei agenții care nu aduce valoare adăugată este considerată nejustificată. Soluțiile alternative propuse de USR sugerează că obiectivele PNRR pot fi atinse fără a crea o povară suplimentară asupra bugetului de stat.
Recent, s-a propus o inițiativă legislativă care vizează restrângerea activității Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP) la un număr limitat de 200 de companii de stat. Această măsură face parte dintr-un plan mai amplu de restructurare a aparatului bugetar, având ca scop reducerea birocrației și îmbunătățirea eficienței instituțiilor publice.
În cadrul acestei inițiative, se reafirmă angajamentul față de un guvern eficient și responsabil, care își justifică activitatea prin rezultate concrete. Printre măsurile propuse se numără aplicarea strictă a OUG 109/2011 referitoare la guvernanța corporativă, precum și publicarea transparentă a indicatorilor de performanță și a rapoartelor de activitate ale consiliilor de administrație.
De asemenea, se preconizează implicarea Curții de Conturi și a Parlamentului în controlul execuției bugetare și al performanței companiilor publice. Aceste modificări sunt menite să elimine sinecurile și să recâștige încrederea contribuabililor în utilizarea corectă a banului public.
Reducerea birocrației și a poverii financiare asupra întreprinderilor publice sunt obiective esențiale, care se aliniază cu scopurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind managementul corporativ performant al acestora.
