Decizia CCR privind declarațiile de avere
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că publicarea declarațiilor de avere și includerea informațiilor despre averile soților și copiilor sunt neconstituționale. Această hotărâre afectează modul în care Agenția Națională de Integritate (ANI) gestionează transparența informațiilor legate de averile persoanelor aflate în funcții publice.
Articolele neconstituționale
CCR a declarat neconstituționale două articole din Legea 176/2010, care reglementează publicarea declarațiilor de avere. Primul articol stipula că declarațiile de avere trebuie să cuprindă nu doar veniturile declarantului, ci și averile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere. Al doilea articol prevedea că ANI este responsabilă cu afișarea acestor declarații pe pagina sa de internet.
Impactul deciziei
Decizia CCR va bloca publicarea declarațiilor de avere pe site-ul ANI, ceea ce poate afecta verificarea surselor de venit ale persoanelor din funcții publice. De asemenea, aceasta ar putea influența dosarele aflate deja în instanță, legate de dobândirea averilor ilicite.
Reacții din societatea civilă
Reprezentanții societății civile au reacționat vehement la această decizie. Septimius Pârvu, de la Expert Forum, a afirmat că CCR a distrus peste 10 ani de transparență în România și a afectat lupta împotriva corupției. Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, a subliniat că decizia reprezintă un regres în ceea ce privește statul de drept și integritatea publică, având un impact negativ asupra relațiilor României cu Uniunea Europeană.
Până la ora publicării acestei știri, CCR nu a oferit motive oficiale pentru decizia sa sau soluții pentru remedierea neconstituționalității articolelor vizate.
Decizia CCR privind declarațiile de avere
Curtea Constituțională a României a stabilit că publicarea declarațiilor de avere, inclusiv informațiile referitoare la bunurile soților și copiilor, este neconstituțională. Această hotărâre a stârnit îngrijorări în rândul organizațiilor care militează pentru integritatea publică, care consideră că astfel de decizii reprezintă un regres profund în acest domeniu.
Organizațiile semnatare ale unui apel adresat CCR au subliniat importanța îmbunătățirii standardelor de integritate publică, menționând că România și-a asumat această obligație prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în cadrul procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Aceste grupuri solicită Curții Constituționale să respecte principiile constituționale ale statului de drept, evidențiind nevoia de transparență și responsabilitate în rândul persoanelor publice.
