Starea mediului în București se degradează constant, iar poluarea aerului a atins niveluri alarmante. Traficul rutier este principalul vinovat, responsabil pentru 60% din noxe, iar majoritatea vehiculelor din oraș au o vechime mai mare de 10 ani, dintre care peste o treime sunt echipate cu motoare diesel. Aceasta contribuie semnificativ la poluarea aerului din Capitală.
Centralele termice din București contribuie, de asemenea, la poluare, generând peste trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf și o mare parte din gazele toxice, precum oxizii de azot și dioxidul de carbon. Arderea deșeurilor în localitățile din jurul orașului aduce în aer substanțe periculoase, amplificând problema poluării.
În numeroase cartiere, se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor legale pentru diversi poluanți, iar ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare, contribuie la apariția smogului fotochimic, o formă periculoasă de poluare care afectează în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii.
În contextul schimbărilor climatice, Bucureștiul se confruntă cu veri din ce în ce mai fierbinți. De exemplu, anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria orașului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obișnuită.
Raportul „Starea mediului în București” subliniază urgentitatea unei strategii clare pentru îmbunătățirea calității aerului, apelând la acțiuni structurale din partea autorităților și a comunității, prin măsuri durabile pe termen lung.
În București, calitatea aerului este afectată de o serie de factori, printre care se numără și numărul insuficient de arbori. Cu o medie de doar 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, orașul se află de peste trei ori sub recomandarea Uniunii Europene, care sugerează câte trei arbori pe cap de locuitor. În plus, arborii uscați propuși pentru tăiere în 2024 sunt aproape la fel de numeroși ca cei plantați, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la viitorul biodiversității urbane.
Construcțiile noi din București continuă să sufoce spațiile verzi. Între 2010 și 2023, au fost ridicate peste 268.000 de locuințe, multe pe foste terenuri verzi, fără a se face investiții corespunzătoare în infrastructură. Această expansiune urbană rapidă contribuie la deteriorarea calității aerului, iar mobilitatea sustenabilă este ignorată. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar infrastructura pentru biciclete este insuficient dezvoltată.
Un alt aspect îngrijorător este că Bucureștiul nu a început tranziția de la transportul motorizat la soluții mai sustenabile. Aproape 98,75% din vehiculele înmatriculate sunt non-electrice, iar eficiența rețelei de transport public necesită îmbunătățiri semnificative. Orașul are nevoie urgentă de soluții nepoluante pentru a îmbunătăți calitatea aerului.
Gestionarea deșeurilor este, de asemenea, deficitară. Din cele aproape 564.000 de tone de deșeuri generate anual, doar 42% sunt tratate, iar restul sunt depozitate. Colectarea selectivă este slab implementată, iar agricultura urbană este aproape inexistentă, ceea ce contribuie la dependența orașului de surse externe pentru aprovizionarea cu alimente.
În concluzie, Bucureștiul se confruntă cu o criză a calității aerului, cauzată de urbanizarea rapidă, lipsa spațiilor verzi și o gestionare ineficientă a deșeurilor, toate acestea necesitând măsuri urgente pentru a proteja sănătatea locuitorilor.
