Călin Georgescu și posibila ieșire a României din NATO
Alegerea lui Călin Georgescu, un politician cu o viziune favorabilă Rusiei, în funcția de președinte al României, ar putea conduce la excluderea țării din structurile euroatlantice. Expertul în politici de apărare și securitate, Hari Bucur-Marcu, a declarat că, în cazul în care România ar dori să se retragă din NATO, Alianța nu ar putea împiedica această decizie.
„Dacă suntem bătuți în cap și vrem să ieșim din NATO, nu ne va ține NATO împotriva voinței noastre. Nu există o variantă în care să ne salveze NATO de noi înșine”, a spus Bucur-Marcu. Conform articolului 13 din Tratatul Atlanticului de Nord, o țară poate denunța tratatul și se poate retrage, dar expertul subliniază că România ar putea fi exclusă din Alianță fără a urma acești pași procedurali.
„Întrebarea foarte serioasă este dacă un președinte de calibrul Georgescu poate să scoată România din NATO și UE și răspunsul este «Da». Fără niciun fel de îndoială”, a adăugat acesta. În contextul actual, un astfel de lider ar putea transforma România într-un „izolaționist” cu simpatii proruse, ceea ce ar putea duce la excluderea țării din Tratatul Nord-Atlantic.
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României, a menționat că pentru ieșirea din NATO ar fi necesar un referendum pentru modificarea Constituției, dar avertismentele lui Bucur-Marcu sugerează că o schimbare de lider ar putea facilita o astfel de retragere sau excludere din Alianță.
Călin Georgescu și Posibilitatea Ieșirii României din NATO
Recent, expertul în politici de apărare, Hari Bucur-Marcu, a adus în discuție posibila ieșire a României din NATO, subliniind că o astfel de decizie ar putea fi rezultatul dorinței României de a se distanța de alianță. El a afirmat că, în cazul în care România ar demonstra că nu mai vrea să fie aliată, ar putea fi exclusă din NATO.
Bucur-Marcu a reamintit precedenta situație a Greciei, care în 1980 a cerut să iasă din NATO, dar a revenit asupra deciziei sub presiunea Statelor Unite. El a menționat că un argument similar ar putea fi utilizat pentru a convinge România să rămână în alianță, având în vedere importanța strategică a scutului antirachetă de la Deveselu.
Expertul a explicat că, în cazul unei administrații ostile, SUA ar putea renunța la baza militară din România, ceea ce ar însemna că nu ar mai avea responsabilitatea apărării țării. De asemenea, a subliniat că România nu poate urma exemplul Franței din anii 1960, când aceasta a fost scoasă din comanda militară NATO, deoarece România nu dispune de un statut de putere nucleară.
În concluzie, Hari Bucur-Marcu a afirmat că apartenența la NATO aduce beneficii semnificative României, iar ieșirea din alianță ar putea avea consecințe negative pentru securitatea națională.
