Cauzele violenței extreme în rândul tinerilor
Organizația „Salvați Copiii” explică motivele pentru care copiii și adolescenții ajung să comită acte de violență extremă, așa cum s-a întâmplat recent în județul Timiș, unde doi copii de 13 și 15 ani au ucis un alt adolescent de 15 ani, folosind un topor și un cuțit. Aceștia au încercat apoi să-i dea foc și, în cele din urmă, l-au îngropat în grădină. Reprezentanții organizației afirmă că „eșecul este colectiv, nu un act individual.”
Printre factorii care contribuie la violența extremă se numără cei psihologici, precum trauma timpurie sau stima de sine precară, manifestate prin furie, dar și factori sociali și culturali, cum ar fi expunerea la agresivitate și toleranța la violență, în contexte emoționale vulnerabile. Aceste influențe pot proveni din jocuri video și rețele sociale.
„Violența extremă între minori este un eșec colectiv, nu doar un act individual. Responsabilitatea este astfel împărțită între familie, școală, comunitate și sistem. Copiii violenți sunt aproape întotdeauna copii răniți. Asta nu justifică violența, dar o explică și arată unde trebuie intervenit”, precizează „Salvați Copiii.”
Specialiștii indică, printre factorii psihologici responsabili, abuzul sau neglijarea în copilărie, care pot afecta dezvoltarea creierului, în special în zonele responsabile cu empatia și controlul impulsurilor. Aceștia pot dezvolta un atașament dezorganizat, lipsă de empatie și o stimă de sine fragilă, care se poate transforma în „furie cronică” și sentiment de nedreptate, iar violența extremă poate apărea ca o reacție la umilința percepută.
De asemenea, pot exista capacitatea redusă de anticipare a consecințelor acțiunilor, tulburări de personalitate sau idei paranoide, precum și consumul de alcool sau droguri, care afectează autocontrolul. Factorii sociali și de mediu, cum ar fi percepția sărăciei extreme și inegalitatea socială, pot acționa ca un „incubator” pentru comportamentele agresive.
„Copiii care nu se simt conectați la comunitate sau care simt că societatea i-a respins sunt mai predispuși să adopte comportamente distrugătoare pentru a atrage atenția. Martorii violenței învață că forța este metoda eficientă de rezolvare a conflictelor”, explică specialiștii.
Influența anturajului și apartenența la grupuri care glorifică violența, cum ar fi găștile sau grupările extremiste, oferă validarea necesară pentru a comite acte atroce. Bullyingul sever și repetat poate deveni bullying cronic.
Factorii culturali contribuie, de asemenea, prin acceptarea socială și toleranța la violență, cum ar fi mass-media, rețelele sociale și jocurile video consumate fără un context familial adecvat. „Nu jocurile sau filmele singure produc violență, ci contextul emoțional în care sunt consumate”, explică specialiștii.
Chiar și persoanele relativ stabile pot deveni violente în anumite contexte, cum ar fi umilința publică sau escaladarea acceselor de furie.
Cum apare violența extremă
Traseul violenței se desfășoară astfel: Traumă + frustrare → resentiment → ideologie justificativă → factor declanșator → violență. Fără mecanisme de auto-reglare emoțională sau sprijin social, escaladarea devine tot mai probabilă.
Printre factorii de protecție se numără relațiile stabile de sprijin din partea familiei, stabilirea de limite clare, manifestarea de căldură emoțională, modele non-violente de gestionare a conflictelor, educația emoțională, accesul la servicii de sănătate mintală și implicarea adolescenților în luarea deciziilor.
Cei doi adolescenți de 15 ani reținuți pentru crima comisă au fost duși la sediul Institutului de Medicină Legală Timișoara pentru expertiza medico-legală psihiatrică și urmează să fie prezentați în fața magistraților cu propunere de arestare preventivă. Conform surselor din rândul anchetatorilor, crima ar fi fost comisă din invidie.
