Cazul Nordis: Măsuri necesare pentru prevenirea viitoarelor fraude imobiliare
Schema Nordis, considerată de DIICOT o fraudă imobiliară complexă, a păgubit sute de români care au plătit în avans pentru apartamente ce nu au fost construite. Această situație a determinat parlamentarii să caute soluții pentru a preveni repetarea unor astfel de cazuri. În acest context, Digi24.ro a discutat cu avocații specializați în drept bancar și imobiliar, Daniel Moreanu și Alexandru Iorgulescu, pentru a identifica măsurile ce ar trebui adoptate de legislație.
Problemele actuale ale legislației
Avocatul Daniel Moreanu a subliniat că „actualul Cod civil nu protejează cumpărătorii” de situații precum cea a schemei Nordis. Legea actuală nu clarifică modul în care dezvoltatorii imobiliari pot folosi avansurile plătite de clienți și nu garantează returnarea acestor sume în cazul eșuării planurilor de dezvoltare. De asemenea, avocatul Alexandru Iorgulescu a menționat că antecontractele nu sunt notate în Cartea Funciară, ceea ce permite vânzarea repetată a acelorași apartamente.
Măsuri propuse de specialiști
Printre măsurile discutate, una dintre cele mai relevante este limitarea valorii avansului pe care clienții îl pot plăti. Avocatul Daniel Moreanu a explicat că dezvoltatorii oferă opțiuni ce stimulează lăcomia consumatorilor, făcându-i să aleagă avansuri mai mari în schimbul unor prețuri reduse. Limitarea avansului ar putea elimina acest mecanism, protejând astfel clienții de riscuri financiare.
Proiecte legislative în pregătire
Păgubiții din cazul Nordis au cerut modificări legislative pentru a preveni apariția altor fraude imobiliare. Săptămâna viitoare, coaliția PSD-PNL-UDMR intenționează să propună un proiect de lege care ar putea oferi o mai bună protecție clienților în fața dezvoltatorilor imobiliari.
Cazul Nordis: Măsuri necesare pentru prevenirea situațiilor similare
În contextul cazului Nordis, specialiștii subliniază importanța implementării unor măsuri legislative menite să protejeze cumpărătorii de riscurile asociate achiziției de apartamente aflate în stadiul de construcție. Doctorul în drept atrage atenția asupra rolului pe care îl joacă cumpărătorii, care devin „parteneri de afaceri ai dezvoltatorului” și își asumă riscuri semnificative, precum întârzieri ale proiectului sau insolvența dezvoltatorului.
Avocatul Alexandru Iorgulescu propune limitarea avansului plătit de cumpărători, dar subliniază că aceasta trebuie să fie însoțită de un „mecanism de garantare a restituirii” acestor sume. Astfel, în cazul eșuării proiectului, cumpărătorul ar trebui să aibă posibilitatea de a-și recupera banii. El avertizează că o limitare abruptă a avansului ar putea afecta negativ piața imobiliară și libertatea de a contracta.
O altă măsură propusă de Iorgulescu este utilizarea avansului exclusiv pentru „cheltuielile aferente proiectului”. Acesta menționează cazurile de cheltuire irațională a fondurilor, așa cum s-a întâmplat în cazul Nordis, unde gestionarea ineficientă a fondurilor colectate a contribuit la insolvență.
Măsuri legislative propuse
Avocatul Daniel Moreanu sugerează că antecontractele ar trebui să fie notate în Cartea Funciară pentru a preveni vânzarea simultană a acelorași apartamente. Actualmente, legea permite, dar nu obligă, această notare, ceea ce a dus la situații problematice, cum ar fi în cazul Nordis.
Moreanu explică faptul că notarea antecontractului ar oferi o protecție suplimentară cumpărătorilor, dar recunoaște și dificultățile legale asociate obținerii acordurilor de la toți cumpărătorii în momentul finalizării proiectului. Aceasta subliniază complexitatea procesului și provocările pe care dezvoltatorii le întâmpină în implementarea unor astfel de măsuri.
În concluzie, specialiștii sugerează că, pentru a preveni situații de insolvență și a proteja drepturile cumpărătorilor, este esențial ca parlamentarii să ia măsuri legislative eficiente, bazate pe analize economice și juridice bine fundamentate.
Cazul Nordis: Măsuri necesare pentru prevenirea repetării situației
În contextul scandalului Nordis, specialiștii și parlamentarii discută despre măsurile care ar trebui implementate pentru a evita repetarea unor astfel de situații. Doctorul în drept, Daniel Moreanu, sugerează că ar trebui introdusă în regulamentul de recepție o mențiune care să stipuleze că aprobarea clientului este necesară pentru dezlipiri și alte operațiuni cadastrale. Aceasta ar putea împiedica dezvoltatorii să efectueze intabularea fără acordul tuturor cumpărătorilor.
De asemenea, discutarea unei polițe de asigurare care să acopere riscurile asociate transferului de proprietate a fost o altă măsură propusă. Totuși, avocații consultați de Digi24.ro avertizează că implementarea acestei măsuri ar putea fi dificilă, existând riscul ca aceasta să devină „o perdea de fum”, având în vedere că nu există un asigurator în România capabil să ofere acest tip de poliță pe scară largă.
Consultări și propuneri legislative
Parlamentarii au început consultări cu reprezentanții dezvoltatorilor imobiliari, Uniunea Națională a Notarilor Publici, Consiliul Legislativ și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Prima întâlnire a avut loc recent, iar liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a anunțat că proiectul va fi supus dezbaterii publice săptămâna viitoare.
Zamfir a subliniat că principala propunere prevede ca clienții care plătesc un avans să fie înscriși provizoriu în Cartea funciară a imobilului, iar sumele plătite vor fi utilizate exclusiv pentru dezvoltări imobiliare. Totuși, el a menționat că nu se ia în considerare introducerea asigurărilor și că părerile au variat în legătură cu limitarea avansului plătit de cumpărători.
Responsabilitatea autorităților
Avocatul Alexandru Iorgulescu a evidențiat că lacunele legislative nu sunt singurele cauze ale eșecului Nordis. Acesta a subliniat că autoritățile statului poartă o parte din răspundere, întrucât nu au analizat îndeajuns activitatea companiilor și nu au intervenit la timp. Iorgulescu a menționat că edificarea unor construcții fără autorizație și comunicarea de stadii false de construcție au contribuit la această situație, subliniind că ANAF, ISC și ANPC aveau obligația de a acționa în acest caz.
