CCR analizează contestația referitoare la pensiile judecătorilor
Curtea Constituțională discută astăzi, de la ora 10.00, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind proiectul de modificare a legii pensiilor de serviciu ale magistraților. Pronunțarea pe obiecția ÎCCJ a fost amânată de trei ori, pe 10, 28 și 29 decembrie 2025, ultimele două fiind cauzate de lipsa cvorumului, după ce patru judecători susținuți de PSD au părăsit ultima ședință și nu s-au mai întors.
ÎCCJ a anunțat joi rezultatul unei „expertize independente”, în contextul contestării legii referitoare la pensiile speciale ale magistraților. Expertiza contabilă arată că „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”. Rezultatele acestei expertize vor fi depuse la Curtea Constituțională, care se va întruni din nou vineri pentru a dezbate legea reformei pensiilor magistraților.
Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a declarat pe 29 decembrie 2025, după o nouă amânare a deciziei, că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă este cerută de un judecător, iar cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor aflate în dezbatere. Ea nu a confirmat, nici infirmat, „nimic legat de vreo astfel de solicitare”, dar a menționat că solicitarea unui studiu de impact de la Guvern nu este relevantă în analiza judecătorilor în această speță.
Cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională – Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au remis luni o poziție comună, afirmând că prezența lor la ședința de luni „ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții”.
Proiectul inițial de lege a fost respins ca neconstituțional pe 20 octombrie 2025, fiind considerat că nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM. Pe 2 decembrie, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe noul proiect, avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul stabilește condițiile de pensionare și modul de calcul al pensiilor magistraților.
Printre modificările preconizate de inițiativa legislativă se numără stabilirea vârstei de pensionare prin referire la vârsta standard din sistemul public de pensii, instituirea vârstei minime de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026, precum și condiția de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani. De asemenea, se preconizează creșterea treptată a vârstei de pensionare și introducerea etapizată a condiției de vechime totală în muncă.
Proiectul stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute și a sporurilor, limitând cuantumul net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de pensionare.
