FPTR: 2025, anul în care încrederea în turismul românesc a fost erodată
Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a declarat, într-un comunicat de presă, că turismul din România a intrat în 2025 într-o fază de contracție reală, chiar dacă această situație a fost mascată parțial de performanțele sezoniere și de o retorică oficială deconectată de realitatea economică. După un 2024 care părea să indice o revenire completă post-pandemie, 2025 a adus o schimbare drastică de direcție.
Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, în perioada ianuarie–noiembrie 2025, numărul sosirilor în structurile de primire turistică a scăzut de la aproximativ 13,31 milioane în 2024 la aproximativ 13,01 milioane, o scădere de 2,2%. De asemenea, numărul înnoptărilor a coborât de la 28,37 milioane la 27,978 milioane, înregistrând un minus de 1,4%. Gradul mediu de ocupare a capacităților de cazare a ajuns la aproximativ 30,3%, ceea ce indică faptul că o parte semnificativă din infrastructura turistică a operat sub capacitate și sub pragul de sustenabilitate economică.
Structura cererii confirmă o vulnerabilitate similară. Ponderea turiștilor români în totalul sosirilor a scăzut de la 82,5% în 2024 la 81,6% în 2025, în timp ce ponderea turiștilor străini a crescut de la 17,5% la 18,4%. Această creștere a turiștilor străini, deși reală, nu a fost suficientă pentru a compensa pierderea volumului generat de reculul turismului intern, România rămânând o piață dependentă de consumatorul intern, care, în 2025, a devenit mai prudent în cheltuieli.
În 2025, românii au renunțat la escapadele de weekend și la sejururile scurte, iar lunile septembrie și octombrie au înregistrat scăderi ale sosirilor de peste 7,5% comparativ cu aceleași luni din 2024. Scăderile înregistrate sugerează o restrângere a consumului discreționar, iar litoralul a fost singura excepție, cu o creștere de aproximativ 4,3% a numărului de turiști între mai și septembrie 2025. Totuși, această creștere a fost limitată la câteva săptămâni din sezonul estival.
Turismul montan a început anul sub auspicii favorabile, cu o creștere de 10% în ianuarie 2025 față de 2024, dar a intrat rapid pe o pantă descendentă. Cererea a scăzut cu 4,5% în februarie, iar lunile de vară nu au recuperat pierderile, culminând cu o scădere de 8,9% în noiembrie.
Turismul balnear și cel rural au fost cele mai afectate de lipsa turiștilor, numărul și valoarea voucherelor de vacanță fiind reduse cu aproximativ 65% față de 2024. Această diminuare a avut un impact direct asupra ocupării stațiunilor balneare și pensiunilor rurale, amplificând declinul general al cererii.
În 2025, a existat o degradare accelerată a climatului de încredere și a imaginii publice a turismului românesc, influențată de rețelele sociale și de declarațiile ministrului Turismului, care a stigmatizat agențiile de turism. Aceste afirmații, fără suport în date concrete, au subminat încrederea în întregul sector. Activitatea agențiilor de turism a scăzut cu 16,6% în primele luni, iar în mai 2025, scăderea a fost de 21,9%.
În concluzie, anul 2025 nu este un accident statistic, ci un semnal al fragilizării cererii interne și al vulnerabilității structurale a turismului românesc. Dacă nu vor fi implementate politici coerente și nu se va restabili încrederea în sector, 2026 ar putea să nu fie anul revenirii, ci al consolidării declinului. România are nevoie de un parteneriat real între stat și mediul privat pentru a evita o pierdere semnificativă a sectorului turistic.
