China își adaptează tacticile de luptă în urma războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a devenit un exemplu de studiu pentru Armata Populară de Eliberare a Chinei (APL), care observă cu atenție evoluțiile de pe front și își ajustează tacticile de război în consecință. Lecțiile învățate din acest conflict au dus la o adaptare metodică a abordărilor APL în diverse scenarii de război, inclusiv în Taiwan și Himalaya.
Rolul dronelor în războiul modern
Conflictul din Ucraina a evidențiat importanța dronelor în războiul modern, subliniind utilizarea acestora pentru colectarea de informații, atacuri precise și copleșirea apărării inamice. Conform analizei realizate de Defense One, APL își concentrează eforturile pe dezvoltarea și îmbunătățirea diverselor tipuri de drone:
- Drone de sacrificiu, eficiente din punct de vedere al costurilor, pentru atacuri de saturație.
- Drone capabile să imite tacticile Rusiei și Ucrainei pentru a înfrunta apărarea aeriană a adversarului.
- Drone „first person view” (FPV), utile pentru recunoaștere și atacuri la distanță mică.
- Drone cu costuri foarte reduse, folosite pentru misiuni de navigație autonomă și coordonare în roi.
Inovație și puterea industrială a Chinei
Comentatori militari chinezi subliniază că impactul acestor inovații va fi amplificat de puterea industrială a țării. Multe dintre dronele cu costuri scăzute folosite de Ucraina sunt fabricate în Shenzhen, în centrul de electronică Huaqiangbei. Această poziție dominantă permite APL să dezvolte soluții rentabile pentru recunoaștere și atacuri precise, pregătind-o pentru un război asimetric bazat pe drone mici.
Strategia „războiului inteligent”
Strategiile APL se aliniază cu obiectivele mai largi ale Beijingului de a obține superioritate tehnologică și pregătire operațională. Eforturile pentru „războiul inteligent” includ integrarea dronelor într-o rețea coezivă de schimb de date în timp real. Există discuții despre utilizarea sistemelor de inteligență artificială care ar permite dronelor să colaboreze la atacuri coordonate fără intervenția directă a omului.
Reorganizarea forțelor de sprijin strategic
Războiul din Ucraina a influențat, de asemenea, reorganizarea APL din aprilie a Forței de sprijin strategic, divizată acum în trei entități: Forța aerospațială, Forța spațiului cibernetic și Forța de sprijin informațional. APL își propune să creeze un ecosistem informațional integrat, în timp real, pentru a spori agilitatea operațională și eficacitatea forțelor comune.
China își adaptează tacticile de luptă pe baza lecțiilor din războiul din Ucraina
Recent, președintele chinez Xi Jinping a inspectat forțele de sprijin informațional, evidențiind angajamentul Chinei de a-și moderniza armata în conformitate cu noile tendințe emergente în război, bazate pe date și tehnologie avansată. Această adaptare include lecții învățate nu doar din conflictul din Ucraina, ci și din experiențele Rusiei, care a oferit informații tactice valoroase pentru a contracara sistemele occidentale avansate.
O astfel de lecție este utilizarea războiului electronic pentru neutralizarea munițiilor de precizie, o tehnică care a fost observată în strategia rusă. Beijingul este, de asemenea, interesat de inițiativele tehnologice comune, cum ar fi dezvoltarea dronelor de tip Shahed, ceea ce demonstrează capacitatea sa de a integra inovațiile rusești și iraniene pentru a îmbunătăți arsenalul și tacticile militare.
În ceea ce privește forțele terestre, Armata Populară de Liberare (APL) consideră că integrarea vehiculelor aeriene fără pilot (UAV) este esențială pentru eficiența și supraviețuirea acestora. Un exemplu relevant este ambuscada rusească asupra unui tanc ucrainean Leopard 2, unde cunoașterea situațională oferită de drone a permis realizarea unor atacuri precise împotriva unui convoi superior numeric.
Un alt aspect important este noul tanc principal de luptă chinez, VT4A1, care a fost prezentat recent la Zhuhai Airshow. Acesta este echipat cu o „dronă personală” care poate decola și ateriza vertical, având senzori optici și în infraroșu, cu o rază de acțiune de 10 kilometri.
În plus, strategii APL au observat utilizarea blindajului stand-off de către Rusia, cunoscut și sub denumirea de „blindaj cu lamele” sau „cuști de protecție”, pentru a se apăra de atacurile dronelor. Drept urmare, unele tancuri ușoare de tip 15 din China au fost dotate cu echipamente similare. Alte modele, precum VT4A1 și Type 99A, au fost modernizate cu sisteme avansate de protecție activă, cum ar fi GL-6, care utilizează senzori radar și infraroșu pentru a detecta și intercepta dronele și rachetele antitanc. Aceasta subliniază intenția armatei chineze de a-și echipa platformele blindate cu un sistem de apărare multistrat, combinând blindajul reactiv și stand-off, sistemele de protecție activă și apărarea integrată soft-kill.