Colegiul Medicilor solicită schimbări esențiale pentru noul guvern
Colegiul Medicilor din România (CMR) îi solicită premierului desemnat Luca Niculescu să includă în programul de guvernare actualizarea plății gărzilor, măsuri pentru atragerea medicilor în zonele deficitare și garantarea unor condiții de muncă sigure în spitale. Într-o scrisoare publică adresată reprezentanților clasei politice, organizația arată că gărzile sunt remunerate în 2026 prin raportare la salariul de bază din 2017 și prezintă un studiu conform căruia peste două treimi dintre medicii rezidenți raportează suprasolicitare, lipsă de resurse și vulnerabilități structurale la locul de muncă.
Documentul, semnat de președinta CMR, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, cuprinde șapte direcții de intervenție pentru capitolul „Sănătate” al programului de guvernare. Pe lângă măsurile privind personalul medical, acestea vizează finanțarea serviciilor, coordonarea îngrijirii pacienților, prevenirea lipsei medicamentelor și elaborarea unei noi Legi a Sănătății și a unei Legi a Profesiei Medicale.
Plata gărzilor, raportată la un salariu de bază de acum nouă ani
Colegiul Medicilor solicită modificări legislative astfel încât remunerația gărzilor efectuate în afara normei legale de muncă să fie calculată în funcție de salariul de bază actual, cu asigurarea finanțării necesare. CMR subliniază că aplicarea, în anul 2026, a unui tarif orar raportat la salariul de bază din 2017 nu reflectă respectul și demnitatea cuvenite medicilor din România.
Organizația susține că mecanismul actual, prin care sunt semnate contracte individuale de muncă cu timp parțial pentru activitatea de gardă, limitează plata unor ore care reprezintă, în realitate, muncă suplimentară. CMR invocă Directiva europeană 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru și articolele 120, 122 și 123 din Codul muncii, referitoare la efectuarea și compensarea muncii suplimentare.
Potrivit CMR, actualizarea plății gărzilor ar putea îmbunătăți accesul la servicii medicale fără un impact financiar considerabil, dar măsura trebuie fundamentată bugetar și corelată cu reglementările salariale și fiscal-bugetare. De asemenea, CMR solicită respectarea limitelor timpului de muncă și a perioadelor legale de repaus, inclusiv după gardă.
93,7% dintre rezidenți sunt deschiși să lucreze în zone deficitare
Asigurarea și distribuirea echilibrată a personalului medical reprezintă o prioritate esențială, potrivit CMR. Organizația cere implementarea Strategiei multianuale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022–2030, aprobată prin HG nr. 854/2022. Planificarea ar trebui să țină cont de personalul activ, posturile vacante, evoluția demografică, nevoile populației și complexitatea activității.
Numărul și distribuția locurilor și posturilor de rezidențiat trebuie corelate cu necesarul de specialiști și capacitatea de formare, prin colaborarea Ministerului Sănătății cu Ministerul Educației și universitățile de medicină. CMR propune mecanisme predictibile și finanțare pentru ocuparea posturilor necesare funcționării unităților, precum și programe de atragere și păstrare a medicilor în comunitățile deficitare.
Potrivit unui studiu sociologic realizat de CMR în rândul medicilor rezidenți, 93,7% dintre respondenți se declară dispuși să profeseze în zone mai puțin atractive sau defavorizate medical, iar 6,3% refuză categoric această opțiune. CMR subliniază că tinerii medici nu cer privilegii sau avantaje disproporționate, ci garanții minimale pentru a-și exercita profesia în condiții de siguranță clinică și demnitate umană.
Nevoile semnalate în spitale
Studiul arată că peste două treimi dintre rezidenți raportează un mediu de lucru afectat de suprasolicitare, lipsă de resurse și vulnerabilități structurale. CMR semnalează nerespectarea sistematică a unor drepturi legale, precum acordarea zilelor libere după gardă, dar și lipsa echipamentelor de bază.
CMR solicită reglementarea volumului de activitate și dimensionarea echipelor și liniilor de gardă în funcție de profilul unității, complexitatea cazurilor și necesarul real de servicii. Datele arată că 96,8% dintre respondenți solicită calculatoare funcționale, iar 96,5% au nevoie de acces la un birou și la un post de lucru informatizat.
Finanțarea serviciilor, calculată după costurile reale
CMR solicită o metodologie transparentă pentru evaluarea periodică a costurilor reale ale serviciilor medicale și un calendar de revizuire a mecanismelor de finanțare și decontare. În calcul ar trebui incluse cheltuielile cu personalul, medicamentele, materialele sanitare și utilitățile, ținând cont de complexitatea cazurilor, calitatea îngrijirii și nevoile populației.
Organizația cere ca orice serviciu sau responsabilitate suplimentară să fie însoțită de evaluarea impactului financiar și identificarea surselor de finanțare. Investițiile în infrastructură și echipamente ar trebui însoțite de planuri privind personalul, întreținerea și funcționarea pe întreaga durată de utilizare.
Două legi noi și schimbări privind răspunderea medicilor
Colegiul Medicilor solicită includerea în programul de guvernare a angajamentului de elaborare și înaintare către Parlament a unei noi Legi a Sănătății și a unei Legi a Profesiei Medicale. Reforma ar trebui să pornească de la evaluarea cadrului actual, inclusiv a Legii nr. 95/2006, pentru identificarea suprapunerilor și neclarităților.
Colegiul Medicilor cere recunoașterea gărzilor ca muncă suplimentară, raportată la salariul de bază actual, eliminarea mecanismelor contractuale restrictive și garantarea repausului obligatoriu. De asemenea, se propune reformatarea completă a răspunderii civile și penale prin definirea clară a deficitului de îngrijire, prioritizarea expertizei medico-legale și protejarea actului medical de incriminarea penală nejustificată.
CMR solicită elaborarea coordonată a celor două proiecte, cu participarea organizațiilor profesionale, universităților de medicină și asociațiilor de pacienți. Procesul trebuie să includă evaluarea impactului medical, administrativ și bugetar, asigurând continuitatea serviciilor.
CMR avertizează că, deși sistemul de sănătate din România dispune de nuclee de excelență, rămâne vulnerabil în fața unor dezechilibre structurale profunde și cere o strategie națională centrată pe siguranța actului medical, demnitatea profesiei și protecția pacientului.
