Consecințele fuziunii dintre România și Republica Moldova
Conform sondajului „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizat de INSCOP Research, aproape două treimi dintre români consideră că o eventuală unire cu Republica Moldova ar transforma România într-o țară mai puternică. Datele sondajului sugerează că românii percep unirea printr-o logică de consolidare națională, asociind-o cu extinderea influenței și a relevanței regionale a statului român. Astfel, publicul interpretează unirea ca o investiție strategică, nu ca o povară administrativă.
Impactul Unirii asupra puterii României
Conform rezultatelor, 63,4% dintre respondenți cred că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o țară mai puternică, comparativ cu 53,6% în mai 2019. În schimb, 27,2% consideră că România ar deveni mai slabă (față de 23,1% în 2019), iar 3,9% nu văd o schimbare semnificativă. 5,6% nu știu sau nu răspund.
Impactul Unirii asupra siguranței
În ceea ce privește siguranța, 50,4% dintre români consideră că unirea ar face România mai sigură, în timp ce 37,4% cred că ar deveni mai nesigură. 3,7% nu consideră că unirea ar afecta siguranța, iar 8,5% nu știu sau nu răspund. Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și cei cu educație medie percep unirea ca un factor de creștere a siguranței, în timp ce votanții AUR și angajații la stat au o percepție mai pesimistă.
Impactul Unirii asupra bogăției
În ceea ce privește aspectele economice, 49,5% dintre participanți consideră că unirea cu Republica Moldova ar face România o țară mai bogată, față de 32,2% care cred că ar deveni mai săracă. 8,4% consideră că nu ar exista o schimbare semnificativă în acest sens. Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și locuitorii din mediul urban sunt mai optimiști în legătură cu impactul economic al unirii, în timp ce votanții AUR și persoanele din mediul rural sunt mai sceptici.
Metodologie
Sondajul „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” a fost realizat între 14-21 aprilie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, cu un grad de încredere de 95%.
