Criza de la „Marie Curie”: medicul Cîrstoveanu avertizează că „vor mai fi pierderi de copii”
Șeful Secției ATI Neonatală de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, Cătălin Cîrstoveanu, a declarat că deblocarea celor 22 de posturi de asistenți medicali aprobată de Guvern nu rezolvă criza din secție și avertizează că lipsa personalului continuă să pună în pericol viața copiilor. Medicul a afirmat că „vor mai muri copii”, subliniind că este vorba despre „o problemă a sistemului”.
Cătălin Cîrstoveanu a creat anterior, împreună cu colegii săi, o listă publică a copiilor care așteaptă un loc la terapie intensivă, denumită „lista rușinii și a disperării”. De la începutul funcționării aplicației, în cei șase ani, 150 de copii aflați pe lista de așteptare au decedat. Medicul a comentat că „pentru unii e doar statistică. O statistică pentru unii, o necredință pentru alții.”
În cadrul unei interviuri, Cîrstoveanu a spus că situația actuală este critică. „Și vor mai muri. Evident că nu se rezolvă”, a declarat el. „Altfel, cum se explică atâția morți pe o listă de așteptare? Asta înseamnă altceva, dacă încă nu credem. Eu nu permit să se spună neadevăruri.”
Guvernul a aprobat, în ședința de joi, memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea celor 22 de posturi vacante de asistenți medicali la Spitalul „Marie Curie”. Deblocarea acestora ar urma să permită redeschiderea celor cinci paturi ATI închise din lipsă de personal. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a recunoscut că aprobarea memorandumului nu rezolvă problema deficitului de personal din sistemul sanitar.
Cîrstoveanu a explicat că problema este sistemică și nu poate fi rezolvată doar prin deblocarea unor posturi. „Dacă mâine pleacă alte două asistente, n-am rezolvat nimic. E o problemă a sistemului. Pentru mine, asta denotă o neînțelegere a situației.” El a subliniat că spitalele nu pot fi analizate după aceleași criterii, deoarece nivelul de complexitate al cazurilor este diferit.
Medicul a evidențiat că păstrarea personalului calificat este o problemă majoră și a criticat nivelul scăzut al salariilor asistenților medicali. „Cine vine pe 4.000 de lei într-o secție de reanimare? Cine este dispus să aibă atâta responsabilitate, să stea 12 ore în picioare? Uneori nici nu beau apă. Cine face lucrul ăsta? Evident că nimeni. Sunt lucruri extrem de simple și banale.”
El a menționat că înlocuirea rapidă a personalului care pleacă nu este posibilă. „Sunt asistente debutante care vin la examene și iau nota unu. Astfel de asistenți vreau lângă un pacient aflat în stare critică?”
Întrebat despre situația actuală a listei de așteptare, Cîrstoveanu a menționat că există un nou caz grav: „Cred că mai avem acum un copil prematur, foarte mic, iar colegii ne-au spus că probabil este vorba despre o transpoziție de mari vase. Este foarte posibil ca într-o săptămână sau două să moară, dacă acesta este diagnosticul.”
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că cheltuielile de personal din spitale reprezintă, în medie, 65% din sumele contractate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. A anunțat că a cerut o analiză privind spitalele cu cheltuieli de personal peste media națională, ceea ce ar putea conduce la depunctarea acestora dacă vor solicita noi angajări.
Cîrstoveanu a subliniat că activitatea dintr-o secție de terapie intensivă neonatală necesită ani de pregătire și experiență. „Cum să vină un medic care are o altă specialitate să facă ceea ce noi facem de ani de zile?”
El a subliniat că cel mai grav lucru este că nu pot primi toți copiii care au nevoie de tratament. „Acesta este cel mai grav lucru pentru noi, că îi lăsăm afară și nu putem face nimic pentru ei.”
Medicul a propus creșterea numărului de paturi de terapie intensivă neonatală, un proiect derulat de Ministerul Sănătății prin PNRR. „În orice țară din lume trebuie să ai aproximativ 20-30 de paturi de terapie intensivă pentru nou-născuți la un milion de locuitori. Noi suntem 18 milioane de locuitori. Haideți să numărăm paturile și să ne raportăm la cifre.”
Proiectul nu vizează doar construirea unor noi paturi, ci și o reformă mai amplă a sistemului, inclusiv infrastructură, echipare, transport și pregătirea personalului. „Este un proiect foarte bun și îl terminăm pe 30 august.”
Cîrstoveanu a afirmat că Ministerul Sănătății a înțeles situația critică și a început extinderea numărului de paturi în terapiile intensive pentru nou-născuți. „De aceea construim paturi în România pentru acești copii care nu au un loc unde să fie tratați.”
