Curtea Constituțională a prorogat din nou verdictul privind legislația pensiilor private
Magistrații Curții Constituționale au amânat pronunțarea cu privire la sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție și AUR referitoare la legea privind plata pensiilor private pentru data de 25 noiembrie. Aceasta nu este prima amânare, întrucât, în ședința din 5 noiembrie, s-a decis și atunci amânarea celor două sesizări.
Pe 8 octombrie, legea pensiilor private, care reglementează modul în care pot fi retrase fondurile din Pilonul II și III, a fost adoptată de Parlament. În timpul votului final din plenul Camerei Deputaților, Partidul Oamenilor Tineretului (POT) s-a abținut, iar parlamentarii AUR au votat împotrivă. Varianta Guvernului permite ca, la momentul pensionării, participanții să retragă cel mult 30% din economiile acumulate, restul fiind plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Totuși, la Senat a fost introdusă o excepție: persoanele bolnave de cancer vor putea retrage întreaga sumă într-o singură tranșă, la cerere.
Legea adoptată vizează atât Pilonul II, care include aproximativ 8,4 milioane de contribuabili, cât și Pilonul III, cu peste 939.000 de participanți. Anterior, românii aveau dreptul să retragă integral banii din fondurile de pensii private.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a argumentat în sesizarea adresată CCR că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II constituie proprietatea privată a participanților, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune. De asemenea, statul nu dispune de aceste active, exercitând doar o supraveghere publică. Instanța supremă consideră că limitarea valorii pensiei lunare pentru retragerea programată la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari este o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate, generând un dezechilibru grav al intereselor.
Judecătorii subliniază că, „în lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”. De asemenea, ÎCCJ susține că participanții și-au constituit economiile și și-au planificat viitorul financiar bazându-se pe cadrul legal existent, care garanta proprietatea individuală.
ÎCCJ invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care stipulează că orice ingerință a statului asupra proprietății trebuie să fie prevăzută de lege și să urmărească un scop legitim de interes public. Justificările aduse de Guvern, cum ar fi creșterea sumelor acumulate și perspectiva valurilor de pensionare după 2030, nu demonstrează existența unei disfuncționalități care să legitimeze restrângerea dreptului de proprietate.
AUR a declarat că, prin acest proiect legislativ, Guvernul „fură pensiile românilor din pilonul II și III”. Reprezentanții AUR consideră că inițiativa legislativă este o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a sustrage banii contribuabililor. În opinia lor, administratorii fondurilor vor beneficia de pe urma acestor modificări prin comisioane, iar statul român va câștiga controlul asupra unui sistem care se împrumută constant.
AUR subliniază că sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere pentru a-și asigura o pensionare liniștită. Noua lege ar reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani, generând un precedent periculos prin schimbarea regulilor înainte de a-și primi drepturile pentru care au contribuit o viață întreagă.
