Curtea Constituțională din Slovacia suspendă legea care elimină biroul pentru denunțători
Curtea Constituțională din Slovacia a anunțat miercuri suspendarea legii care desființează biroul avertizorilor de integritate, în urma protestelor care au avut loc în Bratislava și în întreaga țară. Legea a fost contestată de un grup de 63 de membri ai parlamentului, iar Curtea a decis că aceasta va fi suspendată până la o examinare pe fond.
Zuzana Stevulová, vicepreședinta partidului Slovacia Progresistă (PS), a declarat că această decizie este o veste bună pentru justiția din Slovacia. De asemenea, procurorul general al Slovaciei, Maroš Žilinka, a salutat suspendarea pe Facebook, afirmând că aceasta va preveni consecințele negative ale noii legislații și va permite o revizuire a conformității acesteia cu Constituția și Tratatul Uniunii Europene.
Ministerul de Interne a subliniat că este vorba doar de o suspendare temporară, exprimându-și încrederea că Curtea va confirma validitatea legii și că aceasta va intra în vigoare.
Parlamentul slovac a votat pe 9 decembrie desființarea biroului de protecție a avertizorilor de integritate, înlocuindu-l cu un nou organism aflat sub autoritatea guvernului. Această reformă a fost criticată de organizațiile neguvernamentale, care o consideră o încercare de a reduce la tăcere criticile aduse corupției.
În plus, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o lege adoptată în aprilie, care obligă organizațiile neguvernamentale să dezvăluie anual sursa finanțării lor și identitatea donatorilor majori. Opoziția și organizațiile neguvernamentale au denunțat această lege ca fiind o tentativă de intimidare a vocilor critice în Slovacia.
Proteste masive au avut loc luni și marți la Bratislava, unde câteva mii de persoane s-au adunat pentru a contesta desființarea biroului avertizorilor de integritate și modificările recente aduse codului penal. Aceste amendamente incriminează cooperarea cu o „putere străină” în contextul obstrucționării unei campanii electorale, precum și „punerea la îndoială” a soluționării pașnice a relațiilor după cel de-al Doilea Război Mondial, referindu-se la decretele emise de președintele Edvard Beneș la sfârșitul războiului, inclusiv confiscarea proprietăților locuitorilor de origine maghiară.
