Cuvintele încrucișate: un scut pentru mintea seniorilor împotriva declinului cognitiv, mai eficient decât sportul
Timp de decenii, exercițiile fizice au fost promovate de medici și campanii de sănătate publică ca fiind esențiale pentru sănătatea creierului adulților în vârstă. Totuși, o nouă cercetare realizată de Universitatea Georgetown sugerează că acest mesaj ar putea omite un aspect important. Un studiu publicat în Innovation in Aging a constatat că activitatea fizică nu a avut un efect semnificativ asupra ratei de declin cognitiv la adulții de vârstă mijlocie și vârstnici. Cercetătorii au urmărit peste 20.000 de americani timp de mai bine de un deceniu, observând că mersul la sală nu a influențat în mod semnificativ abilitățile cognitive. În schimb, activitățile mentale, cum ar fi cititul și jocurile de cuvinte, au fost corelate cu menținerea sănătății cognitive.
Estimările recente sugerează că 42% dintre americani pot dezvolta demență în cursul vieții. Această cercetare indică faptul că obiceiurile mentale și diversificarea activităților sunt mai eficiente în prevenirea declinului cognitiv decât exercițiile fizice. Studiul a utilizat două sondaje naționale de amploare: Studiul privind Sănătatea și Pensionarea (HRS) și Studiul privind Vârsta Mijlocie în Statele Unite (MIDUS). Participanții au raportat patru categorii de activități: sarcini cognitive, activitate fizică, contactul cu familia și prietenii și participarea la grupuri sociale organizate.
Cercetătorii au descoperit că activitatea fizică nu a prezis semnificativ modul în care scorurile cognitive se schimbă în timp. Indiferent de intensitatea exercițiilor fizice, acestea nu au avut un impact semnificativ asupra declinului cognitiv. Se pare că beneficiile activității fizice pentru creier pot fi acumulate mai devreme în viață, astfel că exercițiile fizice la o vârstă mai înaintată nu sunt suficiente pentru a încetini declinul cognitiv.
Cercetătorii au constatat că obiceiurile mentale solicitante, cum ar fi cititul, scrisul și rezolvarea de cuvinte încrucișate, au avut un impact semnificativ asupra menținerii funcției cognitive la vârste înaintate. Participanții care s-au angajat în activități mentale frecvente au prezentat un declin cognitiv mai lent. De asemenea, activitatea socială a fost importantă, contactul regulat cu prietenii și familia având un efect protector asupra sănătății cognitive până la vârsta de 65 de ani. La vârste mai înaintate, participarea la grupuri organizate a fost asociată cu menținerea funcției cognitive.
În concluzie, menținerea unei minți active prin activități precum cititul, scrisul și jocurile cognitive este cea mai fiabilă strategie pentru îmbunătățirea sănătății cognitive la vârste înaintate. La vârsta mijlocie, construirea unei rutine variate, care include diverse tipuri de activități, este la fel de valoroasă ca și exercițiile fizice.
